Este un moment din actiunea unei opere literare care starneste rasul. Comicul apartine, de obicei, comediei, dar el nu este specific numai genului dramatic. Putem intalni comic si intr-o opera in proza, ori in versuri. El e determinat de actiuni, situatii, replici, tipuri umane, moravuri care provoaca rasul si care nu pericliteaza, prin gravitatea lor, existenta celor implicati.

Sfera notiunii de comic este mai restransa decat cea a notiunii de ras – care nu e provocat numai de comic, ci si de stari fiziologice si psihice. Comicul consta in contrastul dintre frumos si urat, dintre esenta si aparenta, dintre scop si mijloace, dintre vechi si nou. Comicul poate fi: de nume, de limbaj, de situatii, de cadru, de constructie, ca de ex. in piesa O scrisoare pierduta, de I.L. Caragiale. Comicul presupune superioritatea subiectului fata de obiect, formele sale principale fiind umorul, satira, ironia, sarcasmul si grotescul.

Trimite prietenilor

Ai vreo nelămurire?

Tagged: