Organizarea metrica a poemului este de o mare simplitate, poetul evitand efectele muzicale si urmarind o cadenta linistita, mereu egala cu sine.
Versurile sunt de 13-14 silabe, iambul fiind singura unitate metrica a poemului.
Rima este incrucisata.

La nivel morfologic nu se observa urmarirea unor efecte speciale. Ar fi de remarcat conversiunea adjectivului “adanc” in substantivul “adancul”, folosirea adjectivelor provenind din verbe la participiu, in prima strofa (“dedus”, “intrata”) si a unor infinitive lungi in ansamblul poeziei (“inecarea”, “insumarea”), forme care exprima efortul abstragerii, al iesirii din limitata lume senzoriala.
La nivel sintactic se observa faptul ca ambele strofe se reduc fiecare la cate o singura fraza. Prima strofa este eliptica de predicat, pe cand a doua include coordonari si subordonari de propozitii.

La nivel lexical, se observa prezenta termenilor abstracti, neologici familiari matematicianului si firesti in limbajul stiintific: “dedus, nadir, latent, insumarea”. Prin intermediul acestor termeni, se obtine un efect deosebit de imobilitate, de fixare a elementelor, ca si cum astfel ele ar putea fi mai profund contemplate.
La nivel stilistic, este de remarcat abundenta metaforelor, ce justifica oarecum incifrarea textului: “ceas dedus”, “calma creasta”, “mantuit azur”, “nadir latent”, “cantec ascuns”, “harfe rasfirate”, “clopote verzi”. Este de remarcat faptul ca aceleasi sintagme constituie simultan figuri de stil diferite, ceea ce sustine concizia si incifrarea (ambiguitatea) limbajului poetic.

Poezia “Din ceas, dedus” de Ion Barbu este o arta poetica apartinand modernismului/ermetismului barbian, prin conceptie si limbaj incifrat, accesibila cititorilor initiati.

Trimite prietenilor

Ai vreo nelămurire?

Tagged: