Dupa ce marchiza de Brinvilliers reuseste sa isi otraveasca tatal, aceasta isi risipeste in scurt timp partea ei de mostenire. La randul sau, marchizul de Brinvilliers isi iroseste ti el propria avere in lux si petreceri. In anul 1670, unul dintre domeniile sale este scos in vanzare la cererea creditorilor. Marchiza, afland aceasta, da foc domeniului. in fata dificultatilor financiare crescande, marchiza, impreuna cu Sainte-Croix, hotaraste suprimarea celor doi frati ai sai. Cum acestia locuiau in aceeasi casa, planul marchizei de a-i ucide in acelasi timp era usor de infaptuit.

Este momentul in care intra in scena omul lui Sainte-Croix, La Chaussee, angajat prin intermediul marchizei in serviciul fratilor sai si care zi de zi le va servi, cu fiecare prilej. o doza de otrava. in felul acesta, unul moare in 1670, iar celalalt in luna septembrie a aceluiasi an. Iata cum si-a omorat fratii (aceasta crima fiind descrisa iar de marchiza) : in anul 1669, marchiza a reusit sa angajat un om cu caracter mizerabil, numit Jean Hamelin zis La Chaussee, in calitate de lacheu la fratele sau, care era consilier la Curte. Cei doi frati locuiau impreuna.

Chaussee avea astfel ocazia propice pentru a-i otravi, intr-o zi, in timp ce servea pe locotenentul civil, doza pe are i-o strecurase in pahar era asa de mare, incat acesta s-a ridicat si a strigat : “Ah ! mizerabile, ce mi-ai dat ? Cred ca vrei sa ma otravesti !” si i-a ordonat secretarului sau sa guste din pahar. Acesta a inghitit o lingurita din bautura si a declarat ca a simtit un puternic gust de vitriol. La Chaussee nu si-a pierdut capul : “Este fara indoiala paharul de care s-a servit Lacroix, valetul de camera, care astazi de dimineata si-a luat doctoria”, si s-a grabit sa arunce continutul paharului in focul care ardea in camin. Locotenentul civil a plecat la proprietatea sa din Villeguoy, in Beauce, pentru a petrece sarbatorile pastelui. Pastele cadea, in anul 1670, la 6 aprilie. Fratele sau, consilierul, l-a insotit. El a adus un singur servitor, pe La Chaussee. in timpul sederii la Villeguoy, La Chaussee a dat “o mana de ajutor” bucatarilor. S-a servit la masa un pateu cu ciuperci. Toti cei care au mancat din el s-au simtit a doua zi foarte rau. La 12 aprilie s-au reintors la Paris. Locotenentul civil avea fata unui om suferind.

Detaliile otravirii sunt oribile: asupra lui Antoine dAubray, care avea o constitutie robusta, otrava nu a fost in masura sa-si faca efectul atat de repede. La Chaussee era mereu prezent in preajma stapinului sau si ii administra otrava cu orice prilej. Otravitul raspandea in jur un miros groaznic, asa incat nimeni nu putea ramane mai mult de dteva clipe in camera lui ; in plus era cazut intr-o stare de apatie si nimeni nu putea sta de vorba eu el. La Chaussee, singurul dintre toti. nu se da in laturi de a-.si ingriji stapanul si de a-i schimba asternutul si salteaua, care aveau un miros neinchipuit de rau.

In acest, timp, marchiza de Brinvilliers era la Sains, in Picardie. Ea a povestit lui Briancourt, educatorul copiilor sai care-i devenise amant, ca era ocupata cu otravirea fratelui ei, consilierul ; ii explica ca vrea sa cladeasca o “casa solida” si ca fiul ei cel mai mare, care se numea deja “Presedintele”, va indeplini intr-o zi sarcinile locotenentului civil d'Aubray. Marchiza a mai adaugat : “mai este inca ceva de facut”.

Marchiza de Brinvilliers cauta sa-si creasca copiii, “care erau din carnea sa”, conform visurilor stralucite pe care ea le nutrea pentru viitorul “casei”. Este adevarat ca a incercat sa-si otraveasca fata cea mai mare, insa a facut aceasta pentru faptul ca era cam prostuta. …Regretand gestul, s-a grabit s-o salveze, dandu-i sa bea lapte.

Chinurile locotenentului civil, fratele marchizei, au durat trei luni. “El slabea, avea sa declare doctorul care-l ingrijea, se usca vazand cu ochii, ii pierise pofta de mancare, vomita des si se plangea ca-l arde ceva in stomac”. Consilierul de la Curte a murit in septembrie urmator. De aceasta data, doctorul Bachot, medicul casei, cat si chirurgii Duvaux si Dupre, precum si farmacistul Gavart au declarat dupa autopsie ca defunctul a fost otravit ; insa, atat de putin au fost banuiti adevaratii autori ai crimei, incat La Chaussee a primit ca mostenire, din partea fostului sau stapan, suma de 100 de ecusi drept rasplata pentru,”serviciul sau devotat”.

De data aceasta medicii care au facut autopsia au declarat ca moartea se datoreste neindoielnic otravii, dar cum marchiza nu-si frecventa fratii, iar La Chaussee era socotit ca un servitor credincios, caruia stapanul sau ii lasase prin testament, dupa cum am vazut, un legat pentru serviciile aduse, nimeni n-a putut banui pe adevaratii faptasi.

Trimite prietenilor

Ai vreo nelămurire?