Chirita il rasfata pe Gulita (un Goe ajuns la varsta pubertatii), iertandu-i toate ispravile, dar e dura cu taranii pagubiti de odrasla ei. Ea ii intampina cu vorbe aspre.
“Chirita: Auza-i … Auza-i, toparlanii ! Ei, apoi sa nu-i ei-ei la masurat cu prajina de, falce? … Afara, mojicilor, ca va stiu eu de mult ca sunteti buni de gura si rai de lucru … Afara!”. Se poate spune ca limbajul vioi, presarat cu erori colosale, o insotesc pe baroneasa din Barzoieni, de-a lungul metamorfozelor sale.
Grigore Birzoi este un personaj sters, lipsit de initiativa, sclerozat in vechi tabieturi si vrajmas al oricarei primeniri. Ursuz si greoi, dar priceput in jefuirea “impricinatilor “, Birzoi contribuie prin contrast la reliefarea caracterului voluntar al Chiritei. O aparitie gratioasa este Luluta, fata moderna, indrazneata si sentimentala. Leunas si profesorul francez Sari sunt prezentati schematic, avand rolul de a potenta prin comparatie aspectele negative ale Chiritei si ale lui Gulita Servitorul Ion apare in ipostaza de comentator necrutator al faptelor stapanilor sai.
Alecsandri a realizat, inainte de orice, in ciclul “Chiritelor” un univers comic, pe suportul personajelor, al situatiilor si al dialogului.
Prevalent in “Chirita in provintie” este comicul de situatie care scoate in evidenta pe cel de moravuri si caracter. Comicul de limbaj (folosit in mod exagerat), comicul buf si comiculonomasticii (inaintea lui Caragiale, Alecsandri stabileste concordanta intre nume si oameni) contribuie la caracterizarea personajelor. In genere, scenele de caracterizare sunt bufe, enorme, nu cad in trivialitate si produc un ras sanatos (G. Calinescu) Dialogul este de o mare naturalete: “Leunas: Ah. Chiritoaie, esti zana… Chirita: Ean-las. Leunas: Multum… Chirita: Ei…”.
Tehnica dramaturgului este indeobste de vodevil, asumandu-si ingeniozitatea farsei populare.
Privita in ansamblu, “Chirita in provintie” este o satira la adresa parvenitismului micii boierimi, a cosmopolitismului si preziozitatii femeilor din aceasta categorie sociala inca de la prima prezentare, comedia s-a bucurat de un deosebit succes in fata publicului. Ea a izbutit sa invinga vremea figurand in repertoriul celor mai prestigioase teatre din tara insusi Alecsandri, intr-o scrisoare adresata lui Matei Millo, intuise viabilitatea personajului sau: “Tipul Chiritei va ramane in repertoriul nostru si va fi exploatat cu succes, inca mult timp, caci este o baie nesecata”.
In interpretarea lui Matei Millo, Miluta Gheorghiu, Draga Olteanu-Matei s.a, cucoana Chirita “explozie de vitalitate, de farmec, de voie buna si candoare”, ramane un personaj monumental si nemuritor. Gustul pentru teatrul buf fac, indiscutabil, ca o comedie cum este “Chirita in provintie” sa nu-si piarda prospetimea. Desi a continuat vadit drumul deschis de Alecsandri, I.L.Caragiale, prin ascutimea si profunzimea observatiei, prin complexitatea intrigii si gradatia savanta folosind mijloace artistice neintrecute pana astazi, a ridicat comedia romaneasca pe o treapta superioara. El este un inovator si un model pentru generatiile de mai tarziu. Prin comediile sale a imbogatit patrimoniul dramaturgiei nationale si universale.
Ai vreo nelămurire?