1 ALEGORIE
Alcatuita dintr-o insiruire de metafore, personificari, comparatii, formand o imagine unitara prin care poetul sugereaza notiuni abstracte, prin intermediul faptelor si al lucrurilor concrete.
Exemplu: “Sa le spui curat / Ca m-am insurat / C-o mandra craiasa / A lumii mireasa.” (Miorita)
2. ALITERATIE
Repetarea unui sunet sau a unui grup de sunete, de obicei din radacina cuvintelor, cu efect eufonic, imitativ, expresiv (onomatopeic).
Exemplu: “Vajaind ca vijelia si ca plesnetul de ploaie… Urla campul si de tro pot si de strigat de bataie.” (Minai Eminescu)
3. ANACOLUT
Constructie gramaticala eronata constand in lipsa de legatura intre inceputul si sfarsitul unei idei sau in intreruperea constructiei sintactice incepute si continuarea frazei cu alta constructie, in operele literare, anacolutul este folosit adesea ca mijloc de caracterizare a unor personaje.
Exemplu: “Eu, dom' judecator, reclam, pardon, onoarea mea, care m-a-njurat, si clondirul cu trei chile mastica prima, care venisem tomn' atunci cu birja (…)”. (I L. Caragiale)
4. ANAFORA
Repetarea unui cuvant sau a mai multor cuvinte, versuri, propozitii, fraze. In poezia populara procedeul este frec vent contribuind la sublinie-rea ideii poetice, la realizarea unor simetrii.
“Doina zic, doina suspin, Tot cu doina ma mai tin, Doina zic, doina soptesc, Tot cu doina vietuiesc.” (Doina)
“Trebuie sa mergem inainte ) Trebuie ca prin cultura sa ridicam pe taranul roman”. (M. Kogalniceanu)
5.ANTIFRAZA
Folosirea unui cuvant sau a unei expresii cu sens ironic, contrar adevaratului sens. Reprezinta o forma atenuata a ironiei.
Exemplu: “Tipatescu (care a tot batut din calcai cu impacienta, coboara incet, rar si cu dintii stransi) – Iubite si stimabile Catavencu, nu inteleg I pentru ce intre doi ! barbati, cu oarecare J pretentie de seriozi-i tate, sa mai incapa ! astfel de mestesuguri I si raf i nari i de ma I niere…” (I. L. Caragiale)
6.ANTITEZA
Opozitia dintre doua cuvinte, fapte, personaje, idei, situatii, menite sa se reliefeze reciproc.
Exemplu: Ea un inger ce se roaga / El un demon ce viseaza; / Ea o inima de aur. / El un suflet apostat”.
(M. Eminescu)
7. ANTONOMAZA
Inlocuieste un nume propriu de persoana cu unul comun (tratat ca nume propriu) sau un nume comun cu unul propriu (tratat ca nume comun).
Exemplu: “Bardul de la Mircesti” in loc de “AJecsandri” “un Mecena” in loc de “un protector al artelor”
8. APOCOPA
Suprimarea unui sunet vocalic sau a unei intregi silabe, fara sa se schimbe sensul cuvantului.
Exemplu: “…zidul se suia si o cuprindea Pan' la gleznisoare, Pan' la pulpisoare, Pan' ia costisoare Dar ea vai de ea, Tot mereu plangea…” (Monastir ea Argesului)
9.APOSTROFA
Folosita in retorica si in creatia literara prin care oratorul sau autorul isi intrerupe firul expunerii, pentru ca, stapanit de un sentiment puternic, sa se adreseze unor fiinte sau lucruri personificate, cu o intrebare, cu o exclamatie ori cu o afirmatie sententioasa.
10. ASINDETON
Suprimarea conjunctiilor copulative dintre partile de propozitie sau dintre propozitiile unei fraze; asigura rapiditate, vioiciune, ritm precipitat.
Exemplu: “Tropota copitele, Pulberea o scurma, Turcii-si pierd saritele Alungati din urma”. (st. O. Iosif) “Cand, in cursul lectiei, se deda unei limpeziri sintactice, se lasa transportat de un mod foarte aparte de a intinde cuvantul, de a-l silabisi, de a-l ritma.” (Lucian Blaga,)
11. COMPARATIE
Alaturarea a doi termeni, cu scopul de a li se releva trasaturile. Notele asemanatoare trebuie sa fie surprinzatoare, ca sa asigure noutatea si puterea sugestiva a comparatiei.
Atat de frageda te-asameni
Cu floarea alba de cires”. (M. Eminescu)
12. CONVERSIE
Inversarea termenilor intr-o propozitie sau fraza, fara modificarea intelesului acestora.
“Femeie intre stele si stea intre femei” (M. Eminescu)
“Un cer de stele dedesubt, Deasupra cer de stele;
si din repaos m-am nascut Mi-e sete de repaos” (M. Eminescu)
13. CORESPONDENTÄ‚
Legatura, raport intre lucruri, fenomene, senzatii – concordanta, armonie, analogii. Poetii simbolisti folosesc mult corespondentele.
“A negru, E alb, I rosu, U verde, O de azur. ” (Arthur Rimbaud)
“Alb A; E gri; I rosu, un cer in asfintire, / Albastru O, imensul in lacuri oglindit, / U mugetul furtunii si-al crimei colt vadit / Alcovul criptei negre, lugubra prohibire…” (M. Demetriade)
14. ELIPSA
Scurtarea exprimarii, prin suprimarea unui termen care a fost folosit putin mai inainte. Procedeu uzual in limba vorbita si scrisa.
Exemplu: Trahanache: “- Ce sinteti d-voastra, ma rog? (sunteti) Vagabonzi? Nu! (sunteti) Zavragii? Nu!.. (sunteti) Cauzasi?”
15. ENUMERATIE
insiruirea unor termeni de acelasi fel, care conduce la amplificarea ideii exprimate.
Exemplu: “Oh! padure tanara!… Unde sunt mosii vostri? Presarati… la Orbie, la Chilia, la Baia, la Lipnic, la Soci, pe Teliajen, la Racova, la Razboieni”. (B. st. Delavrancea).
“Prin foc, prin spangi, prin glont, prin fum, Prin mii de baionete.” (V. Alecsandri)
16. EPIFONEMA
Exclamatie sententioasa care incheie un discurs, o judecata, o naratiune. Se deosebeste de sentinta prin faptul ca ea poate fi folosita izolat, iar epifonema numai la sfarsitul unui context.
Exemplu: Rosteste lin, in clipe cadentate, “”Nu-nvie mortii, e-n zadar, copile”” (M. Eminescu)
17. EPITET
Determinarea unui substantiv sau verb printr-un adjectiv, adverb etc. menit sa exprime acele insusiri ale obiectului care infatiseaza imaginea lui, asa cum se reflecta in simtirea si fantezia scriitorului.
Exemplu: “Din dalb iatac de foisor / Iesi Zamfira-n mers istet, / Frumoasa ca un gand razlet / Cu trupu-nalt, cu parul cret, / Cu pas usor”. (G Cosbuc)
18. EUFEMISM
Potentarea prin perifraza sau substituire a unei expresii cu sens dur, jignitor sau obscen. Se aseamana cu ironia.
19. GRADATIE
Trecerea treptata, crescanda sau descrescanda, de la o idee la alta si prin care se urmareste scoaterea in evidenta a ideii sau nuantarea exprimarii.
20. HIPERBOLA
Exagerarea, marirea sau micsorarea trasaturilor unei fiinte, ale unui lucru, fenomen sau eveniment, pentru a-i impresiona pe cititori.
21. IMPRECATIE
Se exprima, sub forma de blestem, dorinta pedepsirii unei persoane.
22. INTEROGATIE RETORICÄ‚ (POETICÄ‚)
Adresarea unei intrebari (sau o serie de intrebari) ai carei raspuns nu se asteapta.
Exemplu: Caci, intreb, Ia ce-am incepe sa-ncercam in lupta dreapta/A turna in forma noua limba veche si-nteleapta”
(M. Eminescu)
23. INVECTIVÄ‚
Exprimare violenta, apostrofa necrutatoare la adresa unei persoane etc.
Exemplu: Prea v-ati aratat arama, sfasiind aceasta tara, Prea tacurati neamul nos” tru de rusine si ocara, Prea v-ati batut joc de limba, de strabuni si obicei,
Ca sa nu s-arate-odata ce sunteti – niste misei”. (M. Eminescu)
24. INVOCATIE RETORICÄ‚
Adresarea catre un personaj absent sau imaginar. Invocarea muzei (Homer, Vergiliu, I.Budai-Deleanu).
Exemplu: “Cum nu vii tu, Tepes doamne, ca punand mana pe ei,
Sa-i imparti in doua cete: in smintiti si in misei”.
(M. Eminescu)
25. METAFORA
Trecerea de la sensul obisnuit al unui cuvint la alt sens, prin intermediul unei comparatii subintelese.
Exemplu:
“si cum sub bolta lui aprinsa, in smalt de fulgere albastre, inchega-si glasul de arama: Cantarea patimirii noastre.” (O. Goga)
“Noapte intreaga, Dantuiesc stele in iarba.” (L. Blaga)
26. VERS sau STIH
“insa tu imi vei raspunde ca e bine ca in lume/ Prin frumoasa stihuire sa patrunda al meu nume…” (M. Eminescu)
Unitate prozodica formata dintr-unul sau mai multe cuvinte potrivit unor reguli de rima, ritm, masura; un rand dintr-o poezie.
– Versul poate fi:-
a – Metric – bazat pe canti -tatea silabelor, ca in poezia greaca si latina;
b – Ritmic, de accent, ca in poezia romana, germana;
c – Silabic – dupa numarul silabelor, ca in poezia franceza.
Pe langa versul clasic, in literatura se mai pot identifica: versul alb, care nu are rima; versul liber, a carui masura variaza in cuprinsul aceleiasi poezii.
27. EMISTIH
Una din cele doua jumatati ale unui vers, separate prin cezura.
Exemplu: “Ale turnurilor umbre/-peste unde stau culcate”
(Gr. Alexandrescu)
28. CEZURA
Pauza folosita de obicei la mijlocul unui vers mai lung.
Exemplu: “Sara pe deal/buciumul suna cu jale.”
(M. Eminescu)
29. HEXAMETRU
Vers alcatuit din sase unitati metrice, dactili sau spondei.
30. ENDECASILAB
Vers alcatuit din unsprezece silabe cu ritm iambic.
31. STROFÄ‚
Grupare de versuri (in numar variabil), in general despartita prin spatiu grafic de alte
unitati de acelasi fel.
32. REFREN
Cuvant, vers sau grupare de versuri repetate dupa fiecare strofa, spre a intari o anumita idee sau un anumit efect artistic.
Ai vreo nelămurire?