Intre 1380-1340 i.e.n., statul hitit atinge apogeul datorita prezentei pe tronul din capitala Hattushash a celui mai de seama suveran hitit: Suppiluliuma. Domnind in prima parte a perioadei Regatului Nou, beneficiind de stabilitatea interna instalata de un suveran anterior, Telepin, precum si de serviciile celei mai bune armate din epoca, Suppiluliuma, cu toate ca abil diplomat, a fost soldatul prin excelenta, care neglija, dedicandu-se razboiului, chiar sarbatorile religioase importante. Ca si pentru inaintasii sai, dominatia asupra Halpei (Alep) si Karkemishului, ceea ce asigura capetele de pod spre campiile roditoare ale Mesopotamiei (“secera manoasa”), precum si vanatoarea de oameni au fost stimulentele razboaielor duse de Suppiluliuma.
In calea sa, principalele obstacole pe care le-a intalnit suveranul hitit au fost tendintele expansiunii vechiului aliat al hititilor, Mitanni, forta considerabila a Egiptului, aspirant ele peste un mileniu la stapanirea Asiei Anterioare, precum si, spre sfarsitul domniei lui Suppiluliuma, puterea crescanda a Ahhijawei (Ahhijawa sau Ahhija, tara intemeiata de populatiile de navigatori stabiliti in Cipru si vestul Asiei Mici. Este vorba, probabil, de aheeni unul dintre componentii “popoarelor marii”. Sub numele de Ahhija ei sunt pomeniti in cronica de la Medinet Habu ca principali protagonisti in migratia “popoarelor marii”). in cadrul razboiului cu Mitanni, care a inclus lupte grele si istovitoare, desfasurate o lunga perioada, un rol important l-a jucat alianta hititilor cu asirienii, aflati in plin proces de consolidare statala si dornici de a-si insusi o cat mai mare parte clin statul mitannian. De asemenea, sesizind importanta stabilitatii hitite in Karkemish si Ilalpa, Suppiluliuma isi asigura dominatia ferma asupra lor prin forta armelor si, apoi, prin aliante personale. Astfel, dupa disciplinarea Karkemishului, l-a desemnat rege pe fiul sau Bigassil. Un alt fiu al sau va fi intronat la Halpa, care asigura, in acelasi timp, o protectie antiegipteana ostilor hitite ce operau in Mitanni. Suveranii mitannieni care au urmat Iui Artatama (ultimul puternic rege al statului, invins, totusi, de Suppiluliuma), in ciuda aliantei cu Egiptul, nu au obtinut nici un succes impotriva hititilor.
Prezenta militara exceptionala a lui Suppiluliuma in fruntea expansiunii hitite, coroborata cu forta asiriana in crestere, a accentuat tulburarile interne, legate de succesiune in Mitanni. Asasinarea regelui mitannian Tusrata (sau Tushrata) a redeschis, acut, problema. Suppiluliuma a ales acel moment pentru o interventie energica, adine in interiorul mitannian. Luand partea unuia dintre fiii lui Tusrata, Matiwaza, pe care-l insura cu una din fiicele sale, Suppiluliuma facu sa inceteze razboiul civil din Mitanni, il introna pe Matiwaza, fara insa a-i acorda puteri depline. in acest fel statul Mitanni disparu de pe scena istoriei. Hititii se vedeau, acum, in fata confruntarii directe cu Egiptul, o forta incomparabil mai mare decat Mitanni, cu toata neglijenta manifestata fata de posesiunile, sale din Asia Anterioara de Amenhotep al lV-lea, preocupat in special de reforma sa religioasa si de disputa cu preotii lui Amon thebanul. in vederea confruntarii cu Egiptul, Suppiluliuma si-a atras ca aliat triburile din stepa (hapiru) ce penetrau spre Siria si Palestina; aliatii au smuls astfel, cu destula usurinta, Siria, Fenicia si Palestina lui Amenhotep al IV-lea. in acel moment statul hitit atinsese maxima intindere teritoriala, de la Marea Neagra la raul Oront, din Anatolia pana pe Eufratul Mijlociu.
Moartea lui Amenhotep al lV-lea, instabilitatea interna ce i-a urmat i-au permis lui Suppiluliuma nu numai sa pastreze noile cuceriri ci, chiar, sa se amestece in treburile interne egiptene, favorizat si de actiunea Ankhotemnonei, tanara vaduva a lui Tutankhamon. Aceasta, in doua randuri, ii cere insistent lui Suppiluliuma, sesizand pericolul hitit pentru Egipt, pe unul din fiii acestuia pentru a se casatori cu el si a-l inscauna in tronul faraonic. “Sotul meu a murit si eu n-am copii”, ii scrie aceasta. “Or toata lumea stie ca tu ai atlt de multi fii. Daca ai vrea sa-mi dai pe unul dintre fiii tai, el ar deveni sotul meu. Altfel, sunt silita sa iau pe unul dintre supusii mei si sa ma marit cu el, probabil”. Dar fiul lui Suppiluliuma, inca Inainte de a ajunge la Theba, este ucis de complotistii inspirati de preotii egipteni si de generalul Ai, care aspira la tronul vacant al faraonilor.
Ceea ce provoca cea mai mare expeditie a lui Suppiluliuma. Ostile hitite spulberara, pur si simplu, trupele generalului Ai si incep penetrarea, adanc spre sud, pe Valea Nilului, amenintind Theba. in acel moment, de cutremur pentru Egipt, ostenii hititi sunt atinsi de o epidemie ce bantuia pe Valea Nilului (de la prizonierii egipteni) si sunt siliti sa se retraga, aducand molima in statul hitit. A fost ultima stralucire a lui Suppiluliuma. Cu populatia imputinata, acesta a trebuit sa renunte la razboaiele energice, purtate cu fala in afara teritoriului hitit. O noua epidemie face alte ravagii, Suppiluliuma si fiul sau mai mare, Arnuwandas, cazan-du-i victime. Razboaiele cu Egiptul nu incetara insa; vor fi continuate, cu sorti schimbatori, de fiul lui Suppiluliuma, Mursil al ll-lea (1340-1315 i.e.n., alte cronologii: 1360- 1330 i.e.n.), precum si de nepotii lui Suppiluliuma, Muwatali (1315-1285 i.e.n., alte cronologii: 1306-1282 i.e.n.), care a intalnit opozitia ferma a unui stralucit general egiptean, Ramses al II-lea, si Hattushil al III-lea (1285-1250 i.e.n., alte cronologii: 1275-1250 i.e.n.). Acesta din urma, diplomat tenace si general capabil, reuseste sa obtina de la Ramses al II-lea semnarea, in 1269 i.e.n., a unui tratat de pace si de asistenta mutuala. Suveranul hitit si cel egiptean au fost fortati la conlucrare datorita cresterii, fara seaman, a puterii asiriene, ce se manifesta expansionist.
Loviturile asiriene si, in jurul anului 1200 i.e.n., ale “popoarelor marii” aveau sa demoleze, pana la urma, “zidul de fier” al hititilor. Acestia s-au mai mentinut, suferind, insa, o puternica influenta a arameilor, pana prin secolul al VIII-lea i.e.n., numai in micile regate ale Karkemishului si Malatiei, care sunt, in cele din urma, cucerite de Assurnasirpal si transformate in provincii asiriene. Din regatul hitit n-au mai ramas decat monumentele de la Iazily Kaia (= stanca cu inscriptii, sau cu imagini – in limba turca) de Unga Bogazkoy de astazi si ruinele Hattushashului, cetate inconjurata cu ziduri in tehnica ciclopica ce o transformasera intr-un bastion inexpugnabil, inima puterii hititilor.
Ai vreo nelămurire?