Poemul “Calin – file din poveste” infatisaza, in final, implinirea dragostei fetei de imparat, casatoria ei cu Calin, dupa ani de suferinta.
Poetul ii realizeaza miresei un impresionant portret, apeland la descrierea ei, evidentiindu-i insusirile alese.
Intrarea ” in scena ” a mirilor, la nunta este marcata prin interjectia ” iata ” ( ” acum iata ca din codru si Calin mirele iese ” ). Mirii apar din imparatia codrului, Mariei sale, si poetul se opreste asupra chipului fetei de imparat, al miresei, careia ii realizeaza un portret fizic, preponderent vizual, cu exceptia fosnetului rochiei care mareste vraja in tacerea solemna a codrului.
Fata este surprinsa in plina miscare si ficare trasatura ni se dezvaluie treptat, fiind aduse in prim-plan, rand pe rand. Chipul miresei reprezinta idealul de frumusete feminina al poetului. Gingasia este reliefata direct prin expresia ” mana ginagsei mirese “, ca apoi sa se opreasca asupra unui detaliu vestimentar ( ” poala lung-a albei rochii ” ), care simbolizeaza puritatea, nevinovatia fetei de imparat emotia puternica, bucuria si fericirea pentru implinirea visului de iubire sunt puse in lumina prin comparatia ” fata-i rosie ca marul “, prin metafora ” noroc ” si prin epitetul ” i-s umezi ochii “.
Cuceritoare sunt nu numai frumusetea si puritatea morala a miresei, dar si aspectul ei fizic, ce se remarca prin parul bogat si matasos care-i curge peste brate si umeri : ” la pamant maica ajunge al ei par de aur moale, / care-i cade peste brate, peste umerele goale “.
Epitetul dublu ” par de aur moale ” si hiperbola ce contine si o inversiune ( ” la pamant maica ajunge ” ) vin sa sugereze galbenul si bogatia parului si curgerea lui domoala, dar si ideea de desavarsire, de perfectiune. Gratia in miscari si delicatetea fetei de imparat sunt surprinse prin intermediul a doua epitete ale verbului : ” vine mladioasa “, trupul ei ” frumos in poarta “, iar florile albastre din par, ce contrasteaza cu galbenul auriu al acestuia, devin simbol al iubirii si al puritatii. ” Steaua in frunte ” este semnul celor alesi si o situeaza in rand cu ” soarele si lumina “, cu astrele, cu elemente cosmice. Astfel, ” steaua ” aureoleaza acest portret al miresei de o frumusete fizica si morala rapitoare, asemenea unei Ilenei Cosanzene a basmelor noastre populare.
Portretul realizat de Mihai Eminescu este preponderent fizic, insa insusirile fizice le sugereaza pe cale morala, care completeaza in mod fericit trasaturile de caracter ale fetei de imparat, in postura ei de aleasa a inimii lui Calin.
Ai vreo nelămurire?