Dupa Dictatul de la Viena din 30 august 1940, prin care partea de nord a Transilvaniei (43.492 km.p.) si peste 2.500.000 de locuitori, in majoritate romani, sunt trecuti in contul Ungariei horthiste, Universitatea Regele Ferdinand” din Cluj se va muta, fortat, la Sibiu (la sfarsitul anului 1940), oras cosmopolit ca si Clujul, dar si centru al ortodoxiei ardelene”4. Prima dintre manifestarile a ceea ce va urma sa fie Cercul Literar de la Sibiu o constituie editarea revistei Curtile dorului”, cu titlu marcat blagian si cu subtitlul: Revista de literatura a studentilor in litere si filozofie.
Intaiul numar este din ianuarie 1941 (luna in care, la Bucuresti, va avea loc rebeliunea legionara inabusita de Ion Antonescu), iar urmatorul, triplu, din februarie-aprilie 1941. Revista apare sub ingrijirea unui colectiv de redactie format din Ovidiu Drimba, Ion Negoitescu, Ion Malos-Rapeanu, Radu Stanca si Eugeniu Todoran, avandu-l ca redactor responsabil pe Radu Stanca si fiind pusa sub directa indrumare a lui Lucian Blaga5. De altfel, primul numar al revistei se deschide nu cu un articol-program, ci cu poezia La curtile dorului a lui Blaga. Colaboreaza in paginile ei Radu Stanca, Grigore Popa, Ion Oana, Romeo Dascalescu (cu poezie), Ionel Neamtu (cu proza), E. Todoran, Radu Stoichita, Cornel Regman (cu studii), Iosif Pervain, I. Verbina (cu cronici). Tot aici publica Ion Negoitescu (poezie, semnata Ramon Ocg, si Noul Werther, fragment de roman”), Ion D. Sirbu (proza) si Ovidiu Drimba (eseu).
Multe din numele celor ce vor semna Manifestul din 1943 se intalnesc, asadar, mai intai in spatiul acestei reviste: Radu Stanca, Ovidiu Drimba, Ion Negoitescu, E. Todoran, Cornel Regman, Ion Oana, Romeo Dascalescu. Sapte din cei noua semnatari ai Manifestului se afla, iata, deja impreuna in paginile acestei publicatii efemere. Ei au in jur de 20 de ani, unii au mai publicat, deja, si in alte reviste, iar I. Negoitescu va semna, in acelasi an, si un volum, Povestea trista a lui Ramon Ocg (aparut la Tipografia Dacia Traiana, chiar la Sibiu). Magistrul lor incontestabil este Lucian Blaga, nu doar profesorul iubit, ci si exponent, prin opera artistica si filozofica, al specificului national. Tao” va deveni o prezenta vie si consistenta printre viitorii cerchisti”, care totusi, dupa cum se va observa, vor lua o anumita distanta teoretica fata de el.
Ai vreo nelămurire?