Insulele

Intinderi de pamant inconjurate de ape mai mari sau mai mici, insulele constituie deseori o lume aparte prin exotismul si unicitatea reliefului, faunei si florei. Izolate sau grupate intr-un arhipelag, de origini diferite, rupte din continent – sau nascute in larg, insulele exista in toate oceanele, dar mai ales in Oceanul Pacific. Continentale, vulcanice, de corali, insulele au in general un climat bland, desi sunt expuse vanturilor violente si uneori secetei.

Insulele continentale s-au format fie ca urmare a topirii ghetarilor la sfarsitul erei cuaternare, astfel incat intinse regiuni au fost acoperite, ramanand deasupra apelor zonele cele mai ridicate (Irlanda, lulele Danemarcei, insulele Croatiei), fie prin separarea de continent, ca urmare a miscarilor scoartei terestre (Madagascar). Unele dintre acestea sunt foarte mici (Insula Sein-Franta, 5,6 ha; Insulele Madeleine-Canada, 228 km2), altele, foarte intinse (Mudagascar, 587.000 km2; Hainan-China, 34.000 km2) iar altele, imense (Groenlanda, 2.186.000 km2).

Insulele vulcanice sunt in realitate conuri sau ingemanari de conuri vulcanice inaltate de pe fundul marilor, situate in zonele cu activitate vulcanica intensa. Astfel de insule se gasesc in Mediterana (Insulele Vantului, Santorin), in Oceanul Indian (Reunion), in Atlantic (Antile, Islanda, Azore, Sf. Elena), in Oceanul Pacific (Hawaii, Mariane, Japonia, partea insulara a Indoneziei).

Insulele de corali s-au format in marile tropicale prin acumularea scheletelor acestor minuscule animale fie intr-o forma plata si alungita, numita recif de corali, fie intr-o forma aproape circulara, ca un inel in jurul unei lagune centrale (lagon), numita atol. Cea mai cunoscuta si cea mai intinsa este Marea Bariera de Corali (2400 km lungime), situata in nord-estul Australiei.