Pesterile

Cavitati subterane care comunica cu suprafata Pamantului prin una sau mai multe guri, pesterile s-au format in zonele calcaroase prin infiltrarea apei in fisurile substratului.

Exista peste 100.000 de pesteri, unele explorate, altele ramanand sa fie descoperite. Exista mai multe tipuri de pesteri, in functie de cum se conjuga cele doua elemente din care ele se formeaza, apa si roca. Unele pesteri au orientare verticala, altele sunt puternic descendente, iar altele sunt sub forma de galerii mixte. Prin surparea plafonului unor pesteri s-au format prapastiile. Cea mai adanca prapastie din lume formata astfel este Jean-Bernard din Savoia Superioara (Franta) si are 1500 m adancime.

Pe peretii pesterilor se intalnesc adesea formatiuni calcaroase, in.ii ie spectaculoase, numite concretiuni. Cand acestea cresc pe podeaua pesterii (prin depunerile calcaroase acumulate din picaturile dr apa ce vin din tavan) se numesc stalagmite, iar cand sunt fixate cu baza pe tavan (pe baza aceluiasi fenomen de depunere a calciului) se numesc stalactite. Uneori, stalagmitele si stalactitele se intalnesc, formand coloane care au in general culoare alba, cu tenta galbena,
portocalie, ocru.

Celebre pentru spectaculozitatea concretiunilor sunt pesterile de la Carlsbad, din New Mexico (SUA), sau Armand, din Franta. Puturile si prapastiile comunica uneori cu retele uriase de sali si galerii formate in vaile vechilor rauri subterane a caror curgere inceata formeaza uneori lacuri.
Cea mai mare retea de acest fel din lume este Mammoth Cave – Flint Ridge din Kentucky, SUA, care se intinde pe aproximativ 560 km dintre care explorati sunt doar 400, iar cea mai intinsa din Europa este pestera Holloch din Elvetia, cu 147 km lungime explorati.

Cele mai voluminoase cavitati din lume sunt: El Solano si Sotavo de Las Golandrinos din Mexic si Siwa Mayar de Sarisarinama din Venezuela. Printre animalele de pestera adaptate intunericului amintim Creveta sau Salamandra oarba de Texas, pestii orbi, o serie de nevertebrate, dar mai ales liliecii.