In istoria polisurilor grecesti din Pelopones, in epoca elenistica, se remarca, intre altii, Philopoemen (Megalopolitanul), ajuns general si strateg al Ligii aheene dupa ce isi incepuse cariera militara… in copilarie, urmand un program de antrenament conceput de el. S-a nascut in 253 i.e.n. in Megalopolis, principalul oras al Arcadiei. Cu toate ca era dintr-o familie bogata, umbla simplu imbracat, muncea pamantul alaturi de taranii din imprejurimile cetatii, se supunea la tot felul de eforturi, pentru a deveni ostas obisnuit cu privatiunile vietii de campanie.
Aceasta orientare a lui Philopoernen era in cel mai inalt grad justificata in Grecia elenistica: dezmembrarea imperiului lui Alexandru cel Mare, cu peste o jumatate de secol inainte, inca tulbura a iata polisurilor prin numeroasele lupte dintre diadohi (urmasii lui Alexandru, care si-au impartit imperiul). Prima victorie notabila la care contribuie Philopoemen a fost cea de la Sellasia (222 i.e.n.) a regelui Macedoniei, Antigonos Doson, obtinuta impreuna cu oastea ligii impotriva tiranului Spartei, Cleomenes III Liga aheeana, condusa atunci de Aratos din Sicyon, fusese creata (ca si cea etoliana) din necesitatea unirii micilor cetati grecesti amenintate de atacurile macedonenilor, care inca mai visau la “statul mondial”, precum si de vocatia de superputere mediteraneana a Romei.
Conflictul care a dus la lupta de la Sellasia s-a petrecut initial intre cetatile peloponesiace, prin atacurile (si victoriile) spartanului Cleomenes asupra Megalopolisului, Mantineei (al doilea oras al Arcadiei), Sicyonului, Argosului, toate orase ale Ligii aheene. Amenintata cu faramitarea, liga i-a chemat in sprijin pe macedonenii lui Antigonos Doson, asa explicandu-se aparitia acestora in Pelopones (de unde fusesera alungati de aceeasi Liga aheana). Dupa Sellasia, Philopoemen lupta alaturi de mercenari in Creta si, la moartea lui Aratos din Sicyon, se. intoarce in Aigon, capitala Ligii aheene, al carei strateg este ales in 208 i.e.n. Prima problema careia i se dedica in aceasta calitate este renovarea armatei ligii, ramasa la un stadiu arhaic.
Aplica un amplu program de modernizare: intareste infanteria, pe. care o organizeaza pe principii macedonene, in falange, o inarmeaza cu lanci lungi si cu masini de asediu, pentru spargerea zidurilor de aparare, doteaza cetatile eu masini defensive de aruncat sageti si pietre, innoieste flota inlocuind mai usoarele triere cu vase mai grele, mai lungi, mai rapide (pentere si heptere, cu 5 si 7 randuri de vasle). Intaia lupta a sa in fruntea Ligii etoliene o da cu ostile Ligii etoliene, in 208 i.e.n., la Larissa (oras in Thesalia), unde obtine o victorie cu ecou in intreaga Peninsula. Apoi, in doua campanii (208 si 206 i.e.n.) zdrobeste oastea tiranului Spartei, M ichanidas, asigurandu-si (pana in 188 i.e.n.) linistea din partea lacedemonienilor. Tot de la acestia, insa, i se va trage pieirea.
Atacat de urmasul lui Machanidas, Nabis, coboara iu sudul Peloponesului si se intoarce impotriva Spartei, unde, dupa ce decima oastea lui Nabis, distruge zidurile cetatii si-i deporteaza pe spartani, ceea ce provoaca nemultumirea Romei, interesata in mentinerea Spartei. Pentru a preveni Roma ca “Grecia este a grecilor”, Philopoernen intreprinde, in 182 i.e.n., dupa o pregatire minutioasa, atacul impotriva Messeniei, rebela din liga si aliata a Romei. O manevra tactica nereusita il face pe Philopoernen sa cada in mainile messenienilor, care-l condamna la moarte prin otravire. Se sfirseste astfel, in 182 i.e.n., “ultimul dintre greci”, cum a fost caracterizat de cei ce, urmandu-l, n-au mai trait curajul si gloria de a infrunta puterea Romei.
Ai vreo nelămurire?