A fost supranumit de europeni Cezarul chinez; denumirea este cel putin minimalizatoare, deoarece Caesar, cu cele cateva mii de legionari cu care a trecut Rubiconul, pare un biet caporal in comparatie cu suveranul chinez, care a conceput un zid de aparare de 4000 de kilometri, sau ai carui generali se puteau lipsi deodata de 300000 de soldati fara a-si slabi capacitatea armatei de sub comanda.
Urcand, in anul 246 i.e.n., pe tronul regatului Qin, Zheng, viitorii Shi Huangdi, in varsta de numai 13 ani, nu mostenea numai cel mai puternic dintre regatele combatante chineze si glorioasa traditie a trei dinastii deosebit de longevive, ci si una dintre cele mai vechi si mai ramificate culturi din cate cunostea omenirea. Astfel, chinezii aveau un calendar lunar-solar (perfectionat fata de cel anterior, din vremea lui Wu-Wang), in care anul era de 365,25 zile, iar o luna de 29,53 zile (corectarea decalajului intre anul solar si cel lunar se facea la fiecare 19 ani prin adaugarea a 7 luni suplimentare).
In China functiona de multa vreme o academie, astronomia marcase un mare progres (era mentionata cu precizie, din anul 240 i.e.n., fiecare aparitie a cometei Halley, prima data atestata inca din 613 i.e.n. in “Analele regatului Lu”, bolta cereasca era impartita in constelatii, Calea Lactee era cunoscuta, in secolul al IV-lea i.e.n. chinezii dispuneau, primii in lume, de un catalog astral cu peste 800 de corpuri ceresti), cunosteau proprietatile patratelor laturilor triunghiului dreptunghic, progresasera in anatomie si medicina, discutau o teorie atomica naiva despre natura materiei, aveau, pentru uzul militar, harti geografice precise (descoperite, impreuna cu un manuscris intins despre istoria regalelor combatante, in 1974, in doua morminte datand de la inceputul dinastiei Han).
Literatura si filosofia se aflau la loc de cinste in aceasta dezvoltare; in epoca imediat anterioara (340-278 i.e.n.) se manifestase, e adevarat – ca adversar al statului Qin, unul dintre cei mai mari poeti antici chinezi, Qu Yuan, celebru prin Cartea sacra a cantecelor, Nona cantece, Chemarea sufletului, intreb cerul, Poemul mahnirii si maniei etc. Un astfel de regat mostenea tanarul Zheng. A fost ajutat la inceputul domniei de un demnitar de vaza, Liu Buwei, unul dintre cei mai bogati proprietari din acea vreme (numai sclavi detinea 10 000), care a dirijat politica statului Qin spre cucerirea de noi teritorii. Inzestrat cu o vointa de fier si cu o cruzime de pomina, Zheng a continuat politica de expansiune deschisa de Shang Yang. Hotaraste sa lichideze celalalte regate combatante si le supune pe rand: Han – in 230 i.e.n.; Chao – in 228 i.e.n.; Wei – dupa alti trei ani Chu; si Yen-in 222 i.e.n. (acesta din urma s-a predat de bunavoie); Qi – in 221 i.e.n. Devenind suveranul unui stat urias, Zheng isi alege, pentru sine si pentru dinastia sa care va dainui “pana la 1000 si pana la 10 000 de generatii”, titlul de Huangdi (= imparat).
Izvoarele de mai tarziu il numesc Qin Shi Huangdi, adica “Primul imparat al imperiului Qin”. Imediat dupa infrangerea regatelor combatante, Shi Huandi a intreprins campanii reusite impotriva hunilor (Xiong-nu), la nord, izgonindu-i peste Huanghe si a principatelor Yue, la sud. Principatele Yue se intindeau pe un teritoriu urias, ce cuprindea tot sudul Chinei de astazi si o parte din Indochina, pana la hotarele Vietnamului.
Ai vreo nelămurire?