Dupa ce si-a umplut burdufurile cu apa si se pregati sa-si mine magarii de la malul Eufratului, sacagiul Akka vazu plutind pe apa un cos din trestii bine smolit. in cos, intr-un asternut sarac, gasi un prunc, pe care-l lua si-l crescu, il invata gradinaria, ii dadu numele de Sargon. Cand era adolescent, zeita Ishtar (initial “ishtar” era substantiv comun si insemna “zeita”, devenind cu vremea zeita dragostei si a fertilitatii) s-a indragostit de el si i-a daruit tronul Akkadului. Aceasta este legenda.
Legenda si numele Sharru-kin (= rege adevarat) luat de Sargon, dupa ce ocupa tronul Akkadului, urmaresc sa justifice uzurparea. Pentru ca Sargon, ajuns paharnic al regelui din Kish, Urzababa, devine rege (2350-2295 i.e.n.), punindu-se in fruntea unei rascoale din Akkad, favorizata de distrugerea Kishului de catre Lugnlzagissi (v. Urukagina). Sargon a intemeiat prima dinastie semita din Akkad, care va dainui pana in secolul al XXII-lea i.e.n. Baza acestei dinastii au constituit-o cuceririle lui Sargon.
El si-a asigurat, prin reforme militare, cea mai buna armata din Mesopotamia. Armatele sumeriene, dupa ce initial folosisera carul de lupta (tras de magari), se bazau pe falanga de infanterie grea. Randurile stranse ale falangei dadeau atacuri impetuoase. Infanteristii, in general oameni cu stare materiala peste medie (isi cumparau singuri echipamentul), erau inarmati cu lanci grele si protejati cu coifuri si, de la gat pana la talpi, cu scuturi mari, purtate de scutieri speciali. Exista si infanterie usoara, protejata cu platose de piele, dar care nu conta prea mult in lupta, fiind folosita mai ales pentru uciderea ranitilor si luarea prizonierilor.
Sargon, sesizand importanta, in lupta, a lovirii de la distanta, a dezvoltat o numeroasa grupare de arcasi. in al doilea rand, pentru operativitate, Sargon a intemeiat armata permanenta (prima cunoscuta in istorie), la inceput de 5 600 de ostasi, care a inlocuit treptat armati sumeriana de tipul militiei populare. Dealtfel, acest tip dl armata, formata cand era nevoie din membrii obstii, mentine! in randurile populatiei atat priceperea in ale luptei, cit aj armament, ceea ce favoriza rascoalele populare. Primele sale cuceriri s-au facut pe seama regatului sumerian al lui Lugall zagissi.
Il invinge definitiv pe acesta si coalitia sa, formata din circa 50 de patesi si printi mai marunti, in 2350 i.e.n. unind Akkadul si Sumerul sub o autoritate unica. Pe Lugall zagissi il ia prizonier si-l sacrifica zeului Enlil din NippurJ Dupa ce incheie cucerirea partii estice din sudul Sumerulua si-si spala armele in apa marii in semn de luare in stapanirej se indreapta spre est cucerind Umma, ultimul stat-cetatl liber din Summer, precum si Elamul.
In urmatorii ani cucereste nordul Mesopotamiei, regalul Mari, Asiria, ajungand pana in Liban si muntii Tauius. intreprinde o campanii chiar si in Asia Mica, spre Kadesh. Imperiul astfel constitufl se intindea de la Golful Persic in Cappadocia si din Elam in Siria. La interior se preocupa de introducerea centralizarii in mai multe domenii. Astfel, unifica retelele de irigatii instituie o administratie unica, generalizeaza masurile s greutatile pe baza sistemului de numeratie sexagesima. Dupa reforma lui Sargon, 60 de secheni (1 sechen = 8 grama formau o mina si 60 de mine un talant. Dintre urmasii lui Sargon, cel mai important a fost nepotul sau, Naram-Sl (2272-2235 i.e.n.), in vremea caruia imperiul akkadial ajunge la intinderea sa maxima. Naram-Sin s-a intitulai “rege al celor patru regiuni ale lumii”. in vremea urmasulu acestuia, Sharkali-sharri (2235-2210 i.e.n.), puterea akkadiana decade, mai ales sub presiunea gutilor si a lulubila (triburi de pastori din muntii Zagros, in nord-vest) care distru pana la urma imperiul akkadian in 2170 i.e.n. (sub domni lui Shudurul, ultimul rege al dinastiei semite intemeiate d Sargon). Renasterea Mesopotamiei se va produce la incepi tul mileniului al Il-lea i.e.n., in vremea celei de treia dinastii din Ur.
Ai vreo nelămurire?