Refacerea unitatii Chinei, rupta in cele “Trei Regate”, a fost opera unui stralucit militar – Sima Yan, general al guvernului din Wei. In anul 263 e.n., Sima Yan a izbit prin surprindere si cu deosebita forta trupele regatului Shu, care s-a prabusit, fiind inclus in regatul Wei.
Sima Yan, sesizand slabiciunea propriului suveran, isi aliaza armatele de la granita de vest si ale “caselor puternice” ce fusesera vechi adversare ale lui Cao Pi (intemeietorul regatului Wei) si rastoarna pe suveranul sau, proclamandu-se imparat in 265. Dinastia intemeiata de el s-a numit Jin. In anul 280 Mchideaza si ultimul dintre cele Trei Regate – Wu, din sud-estul Chinei (care in 230 anexase si Taiwanul), restaurand unitatea Imperiului chinez.
Dar, pentru China, ca si pentru, lumea europeana, incepea epoca marilor navaliri migratoare. imparatii chinezi de dupa Sima Yan (acesta moare in anul 290) au facut greseala de a permite (ca si romanii) triburilor migratoare sa se aseze in teritoriul imperial, ba chiar le-au Incredintat sarcini de aparare a granitelor. Situatia este agravata de luptele ce izbucnesc dupa 290 intre carmoitorii locali, membri ai familiei Jin, carora Sima Yan le-a incredintat unele regiuni ale tarii, lupte cunoscute sub denumirea de “Tulburarile celor opt printi”.
Astfel ca, in 311, hunii, sub conducerea lui Liu Co, ataca imperiul, cuceresc capitala Luoyang, descendentii lui Sima Yan fiind siliti sa fuga, impreuna cu o parte din populatie, la sud de Yang Zi (greu de trecut de cavaleria huna), unde isi fixeaza (anul 317) capitala, la Jiankang (Nanking). Din acest moment in existenta Chinei smt cunoscute doua teritorii nationale. Primul, in China de Sud, este imperiul national chinez, condus de dinastia intemeiata de Sima Yan, Jin, numita si de Est (317- 420), dinastia Song (420-502) si dinastia Liang (502-581). Al doilea teritoriu este al Chinei de Nord; primul stat a fost intemeiat aici de cuceritorii huni, s-a numit Qianzhao si a subsistat pana in 351, cand regatul hun a fost doborat de loviturile altei populatii migratoare – mongolii (numiti Xianpi).
Intre anii 370-376, Fu Chien, conducatorul altor triburi nomade, cele tibeto-tangute, unifica nordul Chinei si isi indreapta uriasele hoarde spre China de Sud, dar, in 383 pe raul Fei, este invins de mica, dar excelenta armata a imperiului Jin. Este momentul, pentru mongoli, sa Tevina in nordul Chinei; in 386, ei intemeiaza regatul Wei de Nord, sau Wei Tuoba (386-581), vor incheia, in 439, unificarea intregului nord si nord-est si vor fi asimilati in masa populatiei autohtone datorita influentei culturii si ideologiei chineze. in 581, generalul Yang Jian se proclama imparat in regatul Wei de Nord (devenit Zhou de Nord) si incepe lupta pentru reunificarea imperiului, opera pe care o desavarseste in 589.
La aceste framantari, care s-au intins pe aproape trei secole, au contribuit si transformari sociale de mare adincime in societatea chineza, proces ce-si au punctul de plecare in activitatea reformatoare a lui Sima Yan. Ele erau o dovada a fixarii definitive in China antica a relatiilor de productie feudale. in esenta, reformele lui Sima Yan au constat din intarirea dependentei de parnant a taranilor si a sistemului dijmei. Sima Yan a introdus reteaua loturilor de stat: taranii primeau, pentru a munci, doua loturi, unul personal, pentru care plateau bir statului, altul al statului cu intreaga recolta. Taranii nu erau, insa, scutiti de prestatia in munca, mai ales pentru lucrarile de irigatie, indiguiri, constructii de fortificatii. Prin calitatile sale, de iscusit strateg si de reformator, Yan a fast ultimul mare imparat al Chinei antice.
Ai vreo nelămurire?