Mi s-a reprosat ca ceea ce scriu se prezinta sub forma unor texte cu forma, dar fara fond.
Sunt de acord intru-totul cu opinia asta, numai ca intre 7 ore de scoala, antrenamente, orele de somn din noapte si drumurile de la scoala acasa, de la antrenament acasa, sau acasa la cele doua, nu imi pastreaza mult timp sa pot citi si scrie asa cum ar fi de dorit.
Totusi, din lipsa de egoism, critic forma fara fond ca termen general. Astfel, forma fara fond face referire doar la operele marilor scriitori, sau operele celor ce din cand in cand isi lasa degetele pe taste ? Apoi, consider ca ar trebui sa I se atribuie aceasta sintagma si cuvintelor spuse, nu citite sau scrise, celor spuse !
Nu poti critica o lipsa de fond intr-o forma astenica, atata timp cat te impieici in propriile cuvinte. Inainte sa critici ceea ce altii scriu, ar trebui sa critici ceea ce tu spui. Afirmand ca vrei sa fi cineva, vei ajunge sa fi un nimeni, pierzandu-ti misterul si magia.
E exact problema tarfelor, care isi prezinta toate dorintele si visele pentru cativa lei, bani. Afirmand ca esti cineva, vei atrage. Nu va mai conta lipsa de fond, nici lipsa de inteligenta bruta, nici lipsa vocabularului. Va conta un portofel frumos, rotund, plinut, si doar atat.
Cu alte cuvinte, forma fara fond nu ar exista daca as avea un cont plin, nici daca as avea o pozitie importanta. Toti vor fi prea ocupati sa ma pupe in… pentru a realiza ca ma pierd in cuvintele mele.
Voi avea insa tupeul sa pot crede ca am dreptate mereu, iar toate mi se cuvin. De ce ? pentru ca desi sunt lipsit de fond, nu sunt lipsit de forma, iar formele mele sunt dulci hartii si cifre.
Cu totii avem o forma si niciun fond. E legea naturii noastre : prea multe greseli sa ne vindecam de prostie, prea multe dorinte sa ne ascundem de cei din jur.
-By Praph-
Ai vreo nelămurire?