Dupa aprecierile arheologilor si informatiile, anticilor (Diodor, Strabon, Quintus Curtius Rufus) gradinile din Babilon se prezentau astfel: pe o colina inalta de 15 m, 625 de stilpi din caramizi arse legate cu asfalt, inalti de 11 – 12 m, sustineau prima terasa, patrata, cu latura de 243 m.
Fiecare stilp (umplut cu pamintul necesar cresterii arborilor), cu sectiunea patrata, avea latura de 7 m si erau asezati la o distanta de 3 m unul de altul. Platforma sau terasa sustinuta de acesti stilpi era alcatuita din lespezi de piatra, lungi de 5 m, peste care era un strat de trestii imbibate cu asfalt, acoperit cu placi de plumb (pentru a impiedica infiltrarea apei in fundatii), iar deasupra, un strat gros de pamint. (Toate celelalte terase suprapuse, din ce in ce mai mici si legate intre ele prin scari de piatra, erau construite la fel).
Deasupra primei terase, alti 441 de stilpi, tot de 11- 12 m inaltime, sustineau terasa a doua; a treia terasa se sprijinea pe 289 de stilpi; a patra si ultima, pe 169 de stilpi, avea tot forma patrata, cu latura de 123 m. Asadar, ultima terasa se afla la o inaltime de 77 m. Unul din giganticii stilpi de sustinere, gol in interior pe toata inalti-mea sa, ascundea instalatiile hidraulice care pompau incontinuu din Eufrat apa necesara arborilor plantati pe cele patru terase (cf. G. si Tr. Ghitulescu).
Palatul regal din Mari, ocupand o suprafata de 2,50 ha, avea nu mai putin de 260 de incaperi. Palatul lui Sargon din Khorsabad se inalta pe o terasa de 10 ha construita din caramida (pentru a fi protejat, contra inundatiilor), cu o inaltime de 15 m, deci cu un volum de constructie de aproape un milion si jumatate de metri cubi. Din curtea principala un patrat cu latura de 100 m se intra in incaperile garzii, in depozite, grajduri, ateliere, bucatarii, s.a., si in palatul regal.
Sala tronului era lunga de 50 m si iata de 12 m. Cele peste 200 de camere ale palatului primeau lumina si aerul de la celelalte 20 de mici curti interioare, prin usile inalte si largi (caci pentru a reduce la minimum presiunea masei peretilor si acoperisuui, ferestre nu existau). Pentru a evita impresia de monotonie creata de lipsa ferestrelor, peretilor li s-au adaugat in exterior contraforturi, prismatice sau cilindrice, care puteau da impresia de pilastri sau de coloane incastrate in zid.
Ai vreo nelămurire?