Privindu – ma in oglinda, ma descopar eu, pe mine, un altul eram obosit de noptile pe care nu le – am dormit, de durerea care ma macina, de mine, pentru ca eram eu. ” E frig. “, imi zic ascultandu – mi gandurile, si nu ma refeream la temperatura, ma refeream la interiorul meu. Cat as vrea sa ma pot bucura de aceasta zi, de ziua ce va veni, de anul in care vom intra dar nu pot.
Timpul trece incet, iar eu ma vad nevoit sa astept seara, cand puteam a ma odihni, caci nu vroiam sa ma bucur de noul an, asa cum nu am sarbatorit ziua in care S – a nascut Mantuitorul e ipocrizie, cred eu; dar eu cred cam multe, necunoscand nimic defapt, nimic din ce ar conta, nimic din ce trebuie, si deci nimic, nimic.
Acum e 19:44, iar pe afara se aude galagie, tinerii distrandu – se, profitand de ultimele clipe din aces an, urandu – si fiecare ” Un an nou fericit. “, inainte de a se despartii, de a pleca fiecare la petrecere, unde sa sarbatoreasca venirea noului an alaturi de cei mai apropiati prieteni, de familie.Eu scriu ascultand muzica : ” Lonely “, Akon.
Trebuie sa inchid acum calculatorul adorm de oboseala, iar durerea ma seaca.
Inteleg totodata ca prin scris ma pot exteriorize fara a – i ranii pe ceilalti, de a caror soarta sunt preocupat.
A trecut atat de putin timp, dar eu ma simt deja imbatranit peste masura, sunt la fel de trist, chiar daca mi – am promis ca voi fi un altul, nu am gasit nici maturizarea nici alinarea pe care o doream, putand doar a analiza o alta perioada a vietii mele intunecate conflicte cu parintii, dispute interioare, despartirea care mi – au aratat iubirea de care ma bucur, prietenii pe care ii am si ura care creste in mine mi – e teama oarecum de mine, de eul pe care incercam sa – l domin.
Azi e prima zi de scoala din noul si tristul an in care imi jur ca va fi ultimul a sosit, cred, timpul sa tac insa, lasand in urma amintirea unei vacante perfecte, a unui om care nu doreste sa traiasca .
Ciudata tacere cand ma gandesc la faptul ca defapt n – am vorbit deloc, iar cand am vorbit nu eram ascultat
-By FW Editor-
Ai vreo nelămurire?