Mihail Sadoveanu este unul dintre cei mai de seama prozatori din literatura romana care a abordat o diversitate de specii literare, schita, povestirea sau romanul, acesta din urma fiind o opera epica in proza, de mare intindere, preponderent narativa, cu o actiune complexa si complicata, ce se desfasoara pe mai multe planuri narative , cu conflicte puternice si cu numeroase personaje, oferind o imagine ampla si profunda a vietii.
Alaturi de romane ca “Fratii Jderi”, “Neamul Soimarestilor” si altele, un loc aparte in creatia sadoveniana, il ocupa opera literara “Baltagul”.
Desi de mai mica intindere decat alte opere literare similare in creatia lui Mihail Sadoveanu, “Baltagul” are toate notele caracteristice unui roman.
In primul rand, este o opera epica, deoarece autorul isi exprima indierct propriile sentimente de admiratie fata de insusirile alese ale eroinei prin intermediul actiunii, relatand o serie de intamplari si punand-o in relatie cu alte personaje.
Ca in orice opera epica, autorul se detaseaza de subiect si nareaza obiectiv intamplarile care se desfasoara intr-un anumit timp si spatiu. Fiind un roman, actiunea “Baltagului” cunoaste o mare mobilitate in timp si spatiu, derulandu-se de toamna, cand Nechifor Lipan pleaca la Dorna dupa oi, pana primavara, cand Vitoria ii descopera trupul neinsufletit. Perimetrul actiunii este de asemenea vast si cuprinde tinuturi de munte de la Magura Tarcaului, zona Dornelor si a Bistritei, pana la cele de campie, la Cristesti, in baltile Jijiei.
Modul de expunere predominant este naratiunea, ca in orice opera epica, dar ea se imbina maiestrit cu descirerea, dialogul si cu monologul interior prin care scriitorul pune in lumina zbuciumul sufletesc dintre personaje, stabilite intr-o lume guvernata de anumite traditii.
In al doilea rand, fiind un roman, opera literara “Baltagul” are o actiune mai complexa si mai complicata decat schita si nuvela – celelalte doua specii literare epice. Astfel , actiunea se desfasoara pe parcursul a 16 capitole in care sunt narate, in esenta, actiunile Vitoriei Lipan in cautarea si cunoasterea adevarului despre sotul ei plecat de mai mult timp de acasa. Eroina este convinsa ca Nechifor a disparut, si dupa ce intreprinde o serie de investigatii ce o edifica asupra supozitiei sale, se pregateste sa plece in cautarea acestuia insotita de fiul ei Gheorghita. Drumul este anevoios, asemenea unui labirint presarat de numeroase dificultati ; ea este nevoita sa apeleze uneori si la autoritati, dar printr-o darzenie deosebita, printr-o inteligenta si o abilitate extraordinare, ia totul pe cont propriu si reuseste , in final, sa-i descopere si sa-i pedepsasca pe ucigasi.
Actiunea este lineara, dar exista mai multe planuri narative : unule retrospectiv, trecut, in care Vitoria rememomreaza intamplari ale vietii de familie si altele, prezentate in desfasurarea lor, care relateaza despre prezenta oilor si a ciobanului in baltile Jijiei, intalnirile eroinei cu preotul si cu baba Maranda, drumul la Manastirea Bistrita si la Piatra Neamt, pregatirile ei pentru drumul cel lung pe urmele dsotului si, in sfarsit, cautarile infrigurate finalizate cu stabilirea adevarului si a dreptatii.
Ai vreo nelămurire?