Martor si actor al intamplarilor, Felix Sima e unul dintre personajele principale ale romanului. Trasaturile “aproape feminine” ale chipului ascund o ambitie singulara printre cei din jur doreste sa devina o celebritate stiintifica.
Este, asadar, un tanar urmarit in procesul devenirii intelectuale, in slujba careia pune o tenacitate specifica maturilor cu vocatia reala Daca devenirea in plan profesional e previzibila deci neinteresata eroul capteaza atentia din momentul cand devine constient de dragostea pentru Otilia Aceasta ii stimuleaza energiile sufletesti necesare studiului.
Curand, comportamentul fetei il deruteaza Fire rationala nu-si poate explica escapada ei pariziana cu Pascalopol, dupa atatea dovezi de afectiune sincera Acest episod ii trezeste in suflet reactii contradictorii, osciland intre a lua drept intemeiate barfele clanului Tulea si a crede, totusi, in puritatea sentimentelor ei.
Framantarile nu-l abat insa de la preocuparile intelectuale, ci iubirea e doar un corolar al muncii sale, iar nu o pasiune definitiva intrebat de Otilia daca ar renunta la cariera lui pentru ea acesta evita raspunsul.
Pentru un om care-si domina sentimentele, casatoria cu o fata bogata si cu relatii influente apare logica intr-un fel, accesul intr-o lume superioara e o replica data mediului degradant caruia ii rezistase in virtutea unui cod moral calauzitor “Voi cauta sa fiu bun cu toata lumea si modest. Voi fi ambitios, nu orgolios”.