De regula absorbit de comentariul auctorial, punctul de vedere al personajului-reflector este, cateodata, marcat in text prin stilul indirect liber. Sub pretextul ordonarii gandurilor tanarului derutat de comportamentul lui mos Costache, naratorul introduce, in expozi-tiune, o ampla retrospectiva biografica – prin care evoca, in rezumat, trecutul eroului. Dezvaluirea legaturii de rudenie dintre cele doua personaje aduce o motivatie suplimentara uimirii lui Felix: “Un fior necunoscut de experienta rea trecu prin sufletul candid al lui Felix: Sa nu vrea sa-l primeasca unchiul? Dar de ce? Desigur ca nu a lamurit bine. Poate scrisoarea n-a sosit si nu se asteptau sa vina asa tarziu, noaptea”.
Prin procedeul retrospectivei biografice naratorul precizeaza, pentru prima oara, acum, date esentiale despre identitatea lui Felix Sima: “Uimirea liceanului va parea nu se poate mai indreptatita, daca vom sti cine era. Se numea Felix Sima si sosise cu o ora mai inainte in Bucuresti venind din Iasi, unde fusese elev in clasa a VIII-a la Liceul Internat”. Comentariul auctorial retine acele amanunte ale biografiei eroului semnificative pentru justificarea ulterioara a comportamentului sau. Fiu al doctorului Iosif Sima, petrecandu-si copilaria si adolescenta la Iasi, Felix este nevoit sa se stabileasca in Bucuresti, la unchiul Costache Giurgiuveanu care-i devine tutore, dupa moartea ambilor parinti. Tanarul intentioneaza sa urmeze Facultatea de Medicina, pentru a se dedica, la randul sau, profesiei de medic.
Pana la sosirea in Bucuresti, el a comunicat cu “unchiul Costache” si cu “verisoara Otilia” prin scrisori trimise regulat, in fiecare an, “la sarbatorile consacrate si in alte cateva imprejurari”.
Personaj mobil, in Bucuresti si in casa unchiului sau Felix Sima parcurge trei experiente fundamentale care-l transforma sufleteste, facand posibila, in cele din urma, cristalizarea interioara, gasirea formei optime de armonie cu sine si cu lumea: experienta sociala, experienta sentimentala si formarea intelectuala (profesionala).
Aflat intr-un univers al “fiintelor automatice”, instinctuale, Felix Sima este personajul “pus sa aleaga” si caruia “i se ofera ipostaze simple ale umanitatii, de care e inconjurat ca de niste masti” – “mastile iubirii si geloziei, ale rapacitatii sau generozitatii” (Nicolae Manolescu).
Ai vreo nelămurire?