Personaj secundar, static, unidimensional, reprezentativ.
Modalitati de caracterizare:
— caracterizare directa: portretul facut de narator si de alte personaje; autocaracterizarea;
— caracterizare indirecta: prin propriile actiuni, simpri si ganduri; prin mediul in care traieste; prin comentariul naratorial.
Nadina, sotia tanarului boier Grigore Iuga reprezinta, in roman, burghezia nascuta din cenusa vechii aristocratii rurale insetate de pamant. Viata mondena, cu deliciile ei de lux si indolenta, o instraineaza de mosie, pe care o exploateaza prin intermediul arendasului.
Sotia tanarului boier Grigore Iuga reprezinta, in roman, burghezia nascuta din cenusa vechii aristocratii rurale insetate de pamant. Viata mondena, cu deliciile ei de lux si indolenta, o instraineaza de mosie, pe care o exploateaza prin intermediul arendasului oprimator al taranului. Nadina traieste in Capitala, departe de domeniul Babaroaga, zestrea primita de la tatal ei, sau calatoreste singura in strainatate. La ea, simtul proprietatii este nul, caci pamantul nu reprezinta pentru aceasta decat o sursa de venit atat de necesar petrecerii unei vieti opulente.
De aceea, ii vine foarte usor sa se gandeasca la vanzarea mosiei, daca ar primi in schimb un pret convenabil. Cui ii vinde, nu are importanta: lui Miron luga, socrul sau, arendasului Platamonu sau taranilor. Total indiferenta la suferintele celor ce-i muncesc pamantul, Nadina vede in taran o fiinta rudimentara, ce nu merita atentia ei.
Relatia Nadinei cu Grigore Iuga, descrisa de un narator omniscient, dezvaluie o femeie independenta si superficiala. Casatoria ei a fost mijlocita de batranul Iuga, care spera in reintregirea vechiului domeniu al familiei prin anexarea mosiei Babaroaga odata cu insuratoarea fiului sau. Dar iubirea dintre cei doi n-a durat decat cateva luni, pana ce Nadina a ales sa duca propria ei viata, calatorind in strainatate si intretinand prieteniile cele mai indoielnice. Zadarnic Grigore si-a facut din ea un idol, zadarnic i-a satisfacut toate capriciile de femeie risipitoare.
Nici castelul anume cladit de sotul sau pentru a o atrage la tara nu o convinge sa-l urmeze pe acesta. Ea apare in sat doar sporadic, strabatandu-l intr-o masina luxoasa si intotdeauna insotita de cate cineva.
Un astfel de insotitor e si Raul Brumam, cu care Nadina apare pe post de instructor de dans, in fond, “un capriciu si o codita, necesar unei femei elegante ca un catel sau un talisman”. Cu el, Nadina isi va insela sotul in propria-i casa. Aceasta pentru ca era o femeie usuratica si vanitoasa, ce socotea dragostea ca pe un drept al sau, scutit de orice responsabilitate din partea ei:, J se parea natural si obligatoriu sa fie iubita (…). In fond, nu avea sentimente de dragoste decat pentru sine insasi.
Nu-si refuza nimic, socotind ca i se datoreaza tot (…). Niciodata n-a inselat pe Grigore dintr-o pornire de pasiune, intocmai precum nu fuma de dragul betiei de tutun. Se credea obligata sa faca tot ce e susceptibil sa o ridice deasupra altor femei ca o statuie divina”.
Pentru Nadina, dragostea se confunda cu libertinajul, fiind incompatibila cu morala. Prin urmare, ea nu poate intelege gravitatea adulterului. Intentia de divort a sotului sau pare sa n-o afecteze deloc. Ea isi continua viata intr-o deplina independenta. Insa sanctiunea etica din partea scriitorului va aparea in final, prin destinul tragic al eroinei, care va fi ucisa de Toader Strambu, dupa ce fusese siluita de Petre Petre. In viziunea lui Liviu Rebreanu, Nadina devine astfel figura reprezentativa pentru marasmul unei intregi paturi sociale.
Ai vreo nelămurire?