Care sunt Elementele situatiei de comunicare

Sunt termeni pur tehnici, intre limbaj si masinism, necesari doar pentru a intelege mecanismul comunicarii.

Emitatorul = cel care transmite comunicarea; receptorul = cel care primeste un mesaj; mesajul = continutul educativ al informatiei transmise; secventa de semnale pe care emitatorul o trimite catre receptor, alcatuite din elemente cunoscute de ambii parteneri; codul = formula convenita; tipul de semnale utilizat; canalul = (tv., radio): mediul prin care mesajul ajunge de la emitator la receptor (telefon, fax, posta electronica etc); contextul = imprejurarea in care se face transmiterea, aspectul la care se refera mesajul.

Insusirea temeinica a acestor termeni noi ne va ajuta la o comunicare rapida si eficienta.

FUNCTIILE COMUNICÄ‚RII – Stabilesc tehnic scopul comunicarii, care este transmiterea unor cunostinte si emotii. Ea poate fi facuta pe cale artistica sau stiintifica, apeland la diferiti senzori umani.
In raport de scopul urmarit comunicarea artistica poate avea o functie emotiva si una poetica.

a) Functia emotiva a limbajului, stabileste o relatie intre o anumita forma lingvistica si situatia in care aceasta este folosita si receptata.

Comunicarea transmite emotii in diferite mesaje, care presupun urmatoarele functii ale limbajului: 1) functia expresiva = raportarea la forma de emitere; 2) functia interogativa = sau de apel, care se stabileste in raport cu destinatarul caruia ne adresam; 3) functia de reprezentare = stabileste relatia dintre emitator si mediul inconjurator.

b) Functia poetica a limbajului se refera la formele de comunicare artistica (in opozitie cu aceea non-artistica) si are urmatoarele caracteristici: 1) conotativa = se refera la semnificatiile noi pe care le primeste cuvantul in context; 2) caracterul individualizat = expresiv, prin unicitate, cu un sens mai bogat, metaforic si figurat; 3) sensul multiplu al aceluiasi cuvant = deriva din caracteristica a doua, referindu-se la raportul din context al cuvantului.

Functia poetica a limbajului este caracteristica doar stilului functional beletristic, acesteia subordonandu-i-se functia cognitiva, realizandu-se astfel o forma specifica de comunicare, in cadrul functiei artistice.

c) Functia metalingvistica este centrata pe cod, prin care se controleaza cuvintele folosite, discutandu-le intelesul sau forma, pentru a favoriza perceperea lor corecta.

d) Functia fatica este centrata pe canal, prin care se controleaza mentinerea contactului intre interlocutori. Este o functie care domina comunicarea la distanta, pentru a evita unele perturbari ale canalului.

Cunoasterea functiilor comunicarii si aplicarea lor tehnica intra deja intr-o forma a specializarii moderne.