Obiectele din jurul nostru – “sticle, haine si tablouri” aduse cu atata naivitate in casa la Marin Sorescu, devin “cai troieni”; in pantecele lor se ascund “cetele vrajmase” (Troia). Eposul homeric ofera aici nu pretextul unui simbol neutru, ci ideea ca, in esenta, lucrurile din jurul nostru poarta componente distructive. Cetatea lui Priam devine, in […]
Category: Referate
Referate
Date despre Titu Maiorescu si opera sa – prima parte
Fiu al profesorului Ioan Maiorescu si al Mariei (nascuta Popazu), Titu Maiorescu s-a nascut la 15 februarie 1840, la Craiova. Intre anii 1846 si 1848 este elev al scolii primare din Craiova. Intrucat Maria Maiorescu se stabileste la Brasov (in absenta sotului trimis in strainatate), Titu Maiorescu isi continua studiile in acest oras unde, dupa […]
Date despre Titu Maiorescu si opera sa – a doua parte
Incepand cu anul 1885 ii apar articole si carti semnificative: Comediile d-lui Caragiale, Poeti si critici, In laturi!, Eminescu si poeziile lui. La Editura Socec apar Critice, in trei volume (1892). Din perioada 1892 – 1894 e de retinut si polemica dintre Maiorescu si C. Dobrogeanu-Gherea. In anul 1907 se retrage din invatamant. Cariera de […]
Comentariul operei Cel mai iubit dintre pamanteni scrisa de Marin Preda – a saptea parte
Narand istoria Ninetei, Victor Petrini afirma “ea era femeie cum un izvor e un izvor” si apoi se intoarce repede spre un lector nevazut: “Ai sa spui: ce un izvor?”. Alteori, surpriza provocata de memoria involuntara opreste timpul intr-o contemplatie interioara amintindu-si o discutie cu mama, cam pe la 16-17 ani, cand abordase problema pacatului, […]
Comentariul operei Cel mai iubit dintre pamanteni scrisa de Marin Preda – a opta parte
Victor Petrini se plasase de timpuriu, datorita structurii sale mult diferite de a altora, in lumea ideilor, sub aspectul cunoasterii, lume pe care n-o paraseste de fapt niciodata chiar daca nu vietuieste intr-un mediu prin definitie de intelectuali. In tot ceea ce vede sau traieste eroul cauta intelesul, esenta in plan intelectual ideile lui se […]
Referat despre Marin Sorescu si clasicismul antic-a cincea parte
Modest, dar constient de propriile-i posibilitati in sfera culturii, prin operele create, el ar fi putut accepta laurul celor vechi. Il intuise poliglotul Asachi, liric putin realizat in expresie romaneasca, totusi, reprezentativ in versurile scrise in limba italiana “Dicendo: questo Serto d'Elicone, /Degno la pace Amor ha tolto,/ A te Corintio Atviro Leuca dana”. Zicand […]
Referat despre imbracamintea, locuinta si orasele evreilor – a doua parte
Majoritatea evreilor dormeau pe jos, pe paie sau pe rogojini, acoperindu-se cu mantia; clar in casele celor bogati se gaseau si mobile mese, scaune, paturi, cufere pentru pastrat vesela sau hainele. Casele acestea uneori cu un etaj aveau acoperisul terasat. Pe acest acoperis-terasa se desfasura o parte din activitatea zilnica; aici erau gazduiti oaspetii, si […]
Comentariul poeziei Cantec scrisa de Nichita Stanescu
Poezia “Cantec” face parte din volumul “O viziune a sentimentelor” (1964) si este o poezie de dragoste care enunta starea de jubilatie a postului altfel de pana acum. E o rostire aparte, un stil nou plin de prospetime si de parfumul unui spirit original. De fapt toate poeziile de inceput ale poetului Nichita Stanescu stau […]
Comentariul poeziei Elegia a zecea scrisa de Nichita Stanescu
Elegia a zecea subintitulata “Sunt” este o elegie densa Ea face parte din volumul “11 Elegii”, aparut in 1966. Punctul de plecare este dualitatea dintre fiinta si elementele sale. Fiinta se reveleaza ca o unitate existentiala nostica. Elementele fiintei nu sunt decat niste semne si de aceea nu se comporta existential. Postul este bolnav, tocmai […]
Comentariul poeziei Nod 17 scrisa de Nichita Stanescu
Poezia “Nod 17” isi centreaza discursul in jurul problemei mortii. Aparuta in volumul “Noduri si semne”, 1982, poezia reprezinta o stare ce amesteca cate ceva din reactiile viscerale ale fiintei si acuitatea tragica a trairii. “Nod 17” este un tipat necontenit de traire tragica si de refuzare a sfarsitului. Poetul devine patetic dorind ca peste […]