Flori de mucigai – Rezumat

Imaginarul nocturn al volumului “Flori de mucigai” (1931) se deschide cu un poem dramatic, ars poetica, ce marcheaza o modificare in estetica lui Tudor Arghezi. Ca intreaga poezie moderna, de la Baudelaire la suprarealism, lirica argheziana se asaza acum sub semnul categoriilor negative precum: uratul, banalul, bizarul, oribilul, bufonescul etc. O poetica a antipoeticului ne […]

Read More →

Enigma Otiliei – Rezumat

Romanul “Enigma Otiliei” (1938) poate fi citit astazi nu doar ca “o fresca din viata burgheziei bucurestene, fixata in niste cadre sociale precise” -Pompiliu Constantinscu, ci si ca un roman manierist comic, cu au observat pe buna dreptate criticii Niciolae Manolescu si I.Negoitescu. Ultimul descopera in Enigma Otiliei “un epic pur si prea tehnic, fara […]

Read More →

Hanul Ancutei – Rezumat

-Hanu Acutei- A aparut in 1928 si este prima capodopera Sadoveniana. Este un roman de factura speciala prin structura, compozitie, continut, semnificatii si arta narativa. -Compozitia- Urmeaza procedeul ramei (poveste in poveste); rama este poves

Read More →

Moara cu noroc – Rezumat

Aparuta intr-o perioada cand proza de senzatie si traducerile faceau concurenta serioasa productiilor originale, nuvela “Moara cu noroc” ilustrata intr-un anume fel trecerea de la o specie de dimensiuni restranse la roman, ea insasi, fiind, cum spunea G. Calinescu: “o nuvela solida cu subiect de roman” (Istoria literaturii ramane). Scrierea s-a impus de la prima […]

Read More →

Baltagul – Caracterizare Nechifor Lipan

Si in caracterizarea lui Nechifor Lipan se utilizeaza procedeul mastilor. In acest sens se pune accentul pe descrierea aspectului exterior, a imbracamintii: (“Purta caciula brumarie. Avea cojoc in clinuri, de miel negru, pana la genunchi si era incaltat cu botfori”), dar si pe stilul vorbirii sale (“mester la vorba”). Este “vrednic roman”, cinstit prietenos amator […]

Read More →

Baltagul – Caracterizare Gheorghita

In caracterizarea lui Gheorghita este abordata tema educatiei. Pentru Gheorghita, cautarea tatalui este un moment formativ, ce ii aduce maturizarea. Trecerea de la starea de inocenta la experienta se face greu si personajul isi descopera propria natura dupa un exercitiu indelungat, coordonat de mama cu tenacitate. Mai intai educatia sa a insemnat consonoanta cu ritmurile […]

Read More →

Hanul Ancutei – Caracterizare Comisul Ionita

Este cel de al treilea personaj liant al naratiunilor cuprinse in volum, cu sprijinul caruia instanta auctoriala isi organizeaza demersul epic. Fata de mos Leunte zodierul, comisul Ionita, razasul de la Draganesti, domina fata “lumeasca” a acestei “Halima” sadoveniene. Este personajul omniprezent, primus inter pares, acceptat maestru de ceremonii de catre toti convivii, care i […]

Read More →

Baltagul – Caracterizare Vitoria Lipan

Vitoria inmagazineaza experienta milenara a unei lumi de pastori, descifreaza pshiologia oamenilor, in conceptia sa despre lume traditiile au un rol hatarator, citeste semnele timpului. Are o serie de virtuti: frumusete, demnitate, inalt caracter, statornicie morala, inteligenta, perseverenta, este apriga, indarjita; poseda si atributele eroului homeric. Portretul Vitoriei Lipan la inceput este static, obrazul ei […]

Read More →

Plumb – Rezumat

Poezia a fost publicata in revista “Versuri” si a fost inclusa in volumul “Plumb” (1916). Se retine faptul ca majoritatea verbelor din poezie (“dormeau”, “stam”, “era”, “scartaiau”) sunt la timpul imperfect, timp durativ, ca expresie a neimplinirii si a unei permanente aspiratii spre un final dorit, asteptat si simtit ca o eliberatoare incheiere a unui […]

Read More →

Psalmaul – Rezumat

Ideea ca divinitatea are forma materiala si ca se arata omului cu infatisare vizibila se intalneste in mitologia vechilor greci, in poezia epica greaca. Dar aceasta conceptie antropomorfica despre divinitati va fi vehement contestata tocmai pentru ca mitul transmis prin poezie sau povestire ii aduce pe zei in sfera omenescului si ii desacralizeaza. Ceea ce […]

Read More →