Iarna – Rezumat

Vasile Alecsandri este creatorul pastelului in limba romana si unul dintrte reprezentantii sai de seama. El a infatisat prin pastelurile sale diferite peisaje intre care tinutul Mircestilor, fenomene ale naturii sau munci agricole. In stransa legatura cu aspectele infatisate, poetul si-a exprimat direct propriile sentimente, realizand numeroase imagini artistice cu ajutorul figurilor de stil. Prima […]

Read More

Flori de mucigai – Rezumat

Imaginarul nocturn al volumului “Flori de mucigai” (1931) se deschide cu un poem dramatic, ars poetica, ce marcheaza o modificare in estetica lui Tudor Arghezi. Ca intreaga poezie moderna, de la Baudelaire la suprarealism, lirica argheziana se asaza acum sub semnul categoriilor negative precum: uratul, banalul, bizarul, oribilul, bufonescul etc. O poetica a antipoeticului ne […]

Read More

Enigma Otiliei – Rezumat

Romanul “Enigma Otiliei” (1938) poate fi citit astazi nu doar ca “o fresca din viata burgheziei bucurestene, fixata in niste cadre sociale precise” -Pompiliu Constantinscu, ci si ca un roman manierist comic, cu au observat pe buna dreptate criticii Niciolae Manolescu si I.Negoitescu. Ultimul descopera in Enigma Otiliei “un epic pur si prea tehnic, fara […]

Read More

Moara cu noroc – Rezumat 2

Ioan Slavici este in literatura romana de sfarsit al secolului al IXX-lea printre primii creatori de nuvela. Nuvelele sale infatiseaza procesul de saracire ce cuprinde populatia de la sat dar si din targuri in fata capitalismului. In aceste opere Ioan Slavici ilustreaza o mentalitate specifica zonei in care s-a format si anume ca “omul este […]

Read More

Moara cu noroc – Rezumat

Aparuta intr-o perioada cand proza de senzatie si traducerile faceau concurenta serioasa productiilor originale, nuvela “Moara cu noroc” ilustrata intr-un anume fel trecerea de la o specie de dimensiuni restranse la roman, ea insasi, fiind, cum spunea G. Calinescu: “o nuvela solida cu subiect de roman” (Istoria literaturii ramane). Scrierea s-a impus de la prima […]

Read More

Baltagul – Caracterizare Nechifor Lipan

Si in caracterizarea lui Nechifor Lipan se utilizeaza procedeul mastilor. In acest sens se pune accentul pe descrierea aspectului exterior, a imbracamintii: (“Purta caciula brumarie. Avea cojoc in clinuri, de miel negru, pana la genunchi si era incaltat cu botfori”), dar si pe stilul vorbirii sale (“mester la vorba”). Este “vrednic roman”, cinstit prietenos amator […]

Read More

Baltagul – Caracterizare Gheorghita

In caracterizarea lui Gheorghita este abordata tema educatiei. Pentru Gheorghita, cautarea tatalui este un moment formativ, ce ii aduce maturizarea. Trecerea de la starea de inocenta la experienta se face greu si personajul isi descopera propria natura dupa un exercitiu indelungat, coordonat de mama cu tenacitate. Mai intai educatia sa a insemnat consonoanta cu ritmurile […]

Read More

Hanul Ancutei – Caracterizare Comisul Ionita

Este cel de al treilea personaj liant al naratiunilor cuprinse in volum, cu sprijinul caruia instanta auctoriala isi organizeaza demersul epic. Fata de mos Leunte zodierul, comisul Ionita, razasul de la Draganesti, domina fata “lumeasca” a acestei “Halima” sadoveniene. Este personajul omniprezent, primus inter pares, acceptat maestru de ceremonii de catre toti convivii, care i […]

Read More

Baltagul – Caracterizare Vitoria Lipan

Vitoria inmagazineaza experienta milenara a unei lumi de pastori, descifreaza pshiologia oamenilor, in conceptia sa despre lume traditiile au un rol hatarator, citeste semnele timpului. Are o serie de virtuti: frumusete, demnitate, inalt caracter, statornicie morala, inteligenta, perseverenta, este apriga, indarjita; poseda si atributele eroului homeric. Portretul Vitoriei Lipan la inceput este static, obrazul ei […]

Read More

Plumb – Rezumat

Poezia a fost publicata in revista “Versuri” si a fost inclusa in volumul “Plumb” (1916). Se retine faptul ca majoritatea verbelor din poezie (“dormeau”, “stam”, “era”, “scartaiau”) sunt la timpul imperfect, timp durativ, ca expresie a neimplinirii si a unei permanente aspiratii spre un final dorit, asteptat si simtit ca o eliberatoare incheiere a unui […]

Read More