Neculce se simte dator sa continue efortul inaintasilor sai, si anume pentru perioada 1661 – 1723, dar mentalitatea sa este mult deosebita de cea a lui Ureche si Costin. Predoslovia “Letopisetului” arata limpede ca autorul acorda foarte putin credit izvoarelor, cu motivatia ca a scris singur “dintru a sa stiinta”. Felul cum intelege sa isi […]
Category: Referate
Referate
In dulcele stil clasic – nivelurile textului poetic
Nivelul fonetic ; elemente de prozodie -sonoritatea trista, elegiaca a versurilor se realizeaza prin monorima care sustine scandarea discursului poetic ca intr-un bocet sau un descantec. -reluarea refrenului dupa fiecare vers al primei secvente poetice confera tonalitatea grava a meditatiei pe tema creatiei -acelasi rol il are aliteratia “Mai ramai cu mersul tau / parca […]
In dulcele stil clasic – poezia moderna
Poezia “In dulcele stil clasic” de Nichita Stanescu a fost publicata in 1970, fiind asezata in fruntea volumului anonim, pentru care este arta poetica. Volumul apartine celei de a doua etape de creatie a poetului, cand rafinare expresiei pare a fi un scop in sine iar poetul se manifesta ca un constructor in interiorul limbajului. […]
Nichita Stanescu – universul de creatie
Poezia lui Nichita Stanescu se constituie intr-un univers autonom de o frapanta modernitate si de o mare diversitate tematica. N. Stanescu a mostenit tendinta de a-si autodefini ocupatia despre arta, artist si raportul dintre el si cel pentru care scrie. El aduce insa o alta perspectiva decat cea din poezia anterioara lui. El porneste nu […]
Jocul ielelor – personajele
Serban Saru-Sinesti, ministrul justitiei, este tipul politicianului versat, dur, violent, avand orgoliul puterii. El reprezinta un tip uman opus lui Gelu Ruscanu. Sinesti este caracterizat in mod direct in didascalii, inca de la intrarea in scena : ” Sinesti, barbat aprig, bine legat, ca de patruzeci si ceva de aniOmul fumeaza si gandeste aproape nemiscat, […]
Jocul ielelor – caracterizarea lui Gelu Ruscanu
Personajele dramei sunt caracterizate mai degraba prin trairile launtrice decat prin evenimentele exterioare. Cu Gelu Ruscanu, autorul impuneun nou tip de personaj in literatura romana: intelectualul lucid, hipersensibil, orgolios, dar inadaptata, care nu accepta compromisul. Tanarul insetat de absolut “capabil de crize de constiinta, de ordin cognitiv, nu moral, in esenta” (Camil petrescu- Adddenda la […]
Testament – limbajul poetic folosit
Limbajul poetic arghezian se bazeaza pe materialitatea notiunilor si expresiilor. Metafora la Arghezi are drept elemente componente cuvintele extrase din limbajul comun, iar pitorescul ar rezulta din alcaturarea notiunilor opuse, din unui termen elegant cu unul aspru. Creatia artistica argheziana va intrebuinta, deci, un material lingvistic vechi, aspru, limba rudimentara a muncii cotidiene, pe care […]
Testament – semnificatiile cartii
Pentru a sublinia valoarea si, indeosebi, implicatiile pe care mostenirea le are asupra vietii mostenitorului, poemul stabileste o succesiune de echivalente ale cartii: “cartea-treapta, cartea-hrisovul vostru cel dintai, cartea-cuvine potrivite, cartea-Dumnezeu de piatra, cartea-rodul durerii de vecii intregi, cartea-slova de foc si slova faurita. Insumate aceste echivalente dau definitia-sinteza a poeziei. Textul arghezian, este, astfel, […]
Poezia Testament – continut
Considerat al doilea mare poet roman dupa Eminescu, revendicat de clasici si de moderni deopotriva, Tudor Arghezi realizeaza o opera poetica originala. Plecand de la aspectele traditionale, ofera alternative poeziei(idei, atitudini, modalitati lirice) moderne. Se observa constanta preocupare argheziana pentru exprimarea conceptiei despre poezie si despre rolul poetului. Se pot aminti mai multe titluri de […]
Modernismul, romantismul si simbolismul – scurta prezentare
Daca traditionalismul este un fenomen autohton, fara corespondent in plan european, modernismul este o orientare estetica de larga circulatie Atat in plan european, cat si in spatiul romanesc, modernismul desemneaza poetici dintre cele mai diverse, postromantice: simbolismul, ermetismul, expresionismul, avangarda ( suprarealismul, dadaism, constructivism, integralism ). Vazute ca in viziunea lor istorica, acestea refac traseul […]