“Mara” este un roman despre iubire si casatorie. Slavici e primul care descrie o iubire respinsa, care nu mai este prezentata din punctul de vedere al barbatului ce traieste intr-un registru de obligatii si scopuri uniforme si precis definite, ci din perspectiva femeii, supusa constrangerilor si interdictiilor, care traieste iubirea divergent si contradictoriu. Interdictia care […]
Category: Referate
Referate
Baltagul-roman de initiere
Romanu “Baltagul” este, partial, si romanul formarii unei personalitati sau altfel spus, este un roman de initiere, deoarece autorul reliefeza si imaginea transformarii launtrice (interioare) a personajelor care trec prin experiente fundamentale. In primul rand, este vorba de formarea si maturizarea lui Gheorghita, fiul Vitoriei si a lui Nechifor Lipan, care traieste o serie de […]
Moara cu noroc – procesul dezumanizarii lui Ghita
Caracteristic pentru Slavici este modul de a-si introduce personajele noi care irup parca dintr-o pre-realitate sau metarealitate paralele naratiunii, unde au existat pana atunci. Ele is impun prezenta cu forta aproape materiala a simplului fapt ca “sunt” Spre deosebire de toti ceilalti, Lica e descris ca aparenta fizica. Portretul fizic si si perceptia interioritatii subiective […]
Caracterizarea lui Ghita din nuvela “Moara cu noroc”
Distributia functiilor intre personajele unui grup este esentiala in proza lui Slavici. Omul reprezinta tensiunea unor impulsuri contrare. Dar aceste impulsuri nu sunt pur interioare, ele capata forme personalizate, corporalizeaza in alti oameni. Ana e iubirea-datorie, Pintea-legea, Lica-aventura confirmativa. Pentru a iesi din conflictul de motivatii, eroul ar trebui sa prefere asocierea cu unul singur […]
Comentariul nuvelei “Moara cu noroc” de Ioan Slavici
Nuvela se deschide printr-un dialog care expune termenii unui conflict incheiat. E un conflict intre generatii si mentalitati. Tinerii familiei vor schimbarea, mutarea, “mai binele”. Aceasta schimbare inseamna ca o familie, traind de generatii in mijlocul unei colectivitati constituite-satul- , practicand mestesuguri transmise de la o generatie la alta (cojocaria, ciubotaria), vrea sa se smulga […]
Comentariul operei “Sarmanul Dionis” de Mihai Eminescu
Proza lui Eminescu este romantica, la fel ca si poezia. Eminescu aduce in epoca, prin proza sa, dimensiunea visului romantic si cugetarea filozofica. Proza eminesciana este prin excelenta lirica. Este insa inegala din punct de vedere valoric. Proza fantastica eminesciana se construieste pe un numar restrans de concepte : arheu, arhetip, avatar, anamneza, metempsihoza. “Sarmanul […]
Ovidiu Ghidirmic – Proza romaneasca si vocatia fantasticului
Mihai Eminescu reprezinta intruchiparea geniului creator. Cea mai mare putere de creatie la care s-a ridicat vreodata spiritualitatea romaneasca. Viata lui Mihai Eminescu a fost tragica in esenta ei, asa cum e, in general tragica, viata oamenilor de geniu in care tragismul provine dintr-o constiinta superioara ce se opune instinctelor si vointei oarbe de a […]
Arca lui Noe – personajul Ion
Romanul ilustreaza generaul prin particular. De asemenea, el transcendentalizeaza cauzalitatea, imaginand finalitatea. Mana romancierului e dirijata de intentionalitate, caci el aseaza intotdeauna sfarsitul inaintea incepututlui. In loc sa sesizeze realitatea care e o succesiune de evenimente-inexplicabile si imprevizibile-o priveste ca pe un proces incheiat-explicabil si previzibil ; universul lui nu este real, ci logic. In […]
Comentariu la “Iona” de Marin Sorescu
“Iona” este o tragedie in patru tablouri. Alaturi de “Paracliserul” si “Matca”, “Iona”, face parte din trilogia “Setea muntelui de sare”. Aceasta “trilogie a nedumeririlor” a izvorat din dorinta omului de cunoastere si autocunoastere, din setea de absolut, din cautarea unei iesiri din abundul vietii zilnice. Aceasta viata capata la M. Sorescu expresia unui labirint […]
O scrisoare pierduta-caracterizarea lui Farfuridi si a Cetateanului turmentat
Tache Farfuridi face parte din acele mecansime dramaturgice care intra in relatie de cuplu comic, partenerul sau fiind Branzovenescu, ambii cu nume de rezonanta culinara. Spere deosebire de Branzovenescu, manifesta un vag spirit de initiativa, dar nu are principii, obsesia lui cea mare este de a nu fi pacalit, accepta si convine la tradare “daca […]