Moara cu noroc – procesul dezumanizarii lui Ghita

Caracteristic pentru Slavici este modul de a-si introduce personajele noi care irup parca dintr-o pre-realitate sau metarealitate paralele naratiunii, unde au existat pana atunci. Ele is impun prezenta cu forta aproape materiala a simplului fapt ca “sunt” Spre deosebire de toti ceilalti, Lica e descris ca aparenta fizica. Portretul fizic si si perceptia interioritatii subiective […]

Read More

Caracterizarea lui Ghita din nuvela “Moara cu noroc”

Distributia functiilor intre personajele unui grup este esentiala in proza lui Slavici. Omul reprezinta tensiunea unor impulsuri contrare. Dar aceste impulsuri nu sunt pur interioare, ele capata forme personalizate, corporalizeaza in alti oameni. Ana e iubirea-datorie, Pintea-legea, Lica-aventura confirmativa. Pentru a iesi din conflictul de motivatii, eroul ar trebui sa prefere asocierea cu unul singur […]

Read More

Comentariul nuvelei “Moara cu noroc” de Ioan Slavici

Nuvela se deschide printr-un dialog care expune termenii unui conflict incheiat. E un conflict intre generatii si mentalitati. Tinerii familiei vor schimbarea, mutarea, “mai binele”. Aceasta schimbare inseamna ca o familie, traind de generatii in mijlocul unei colectivitati constituite-satul- , practicand mestesuguri transmise de la o generatie la alta (cojocaria, ciubotaria), vrea sa se smulga […]

Read More

Comentariul operei “Sarmanul Dionis” de Mihai Eminescu

Proza lui Eminescu este romantica, la fel ca si poezia. Eminescu aduce in epoca, prin proza sa, dimensiunea visului romantic si cugetarea filozofica. Proza eminesciana este prin excelenta lirica. Este insa inegala din punct de vedere valoric. Proza fantastica eminesciana se construieste pe un numar restrans de concepte : arheu, arhetip, avatar, anamneza, metempsihoza. “Sarmanul […]

Read More

Ovidiu Ghidirmic – Proza romaneasca si vocatia fantasticului

Mihai Eminescu reprezinta intruchiparea geniului creator. Cea mai mare putere de creatie la care s-a ridicat vreodata spiritualitatea romaneasca. Viata lui Mihai Eminescu a fost tragica in esenta ei, asa cum e, in general tragica, viata oamenilor de geniu in care tragismul provine dintr-o constiinta superioara ce se opune instinctelor si vointei oarbe de a […]

Read More

Arca lui Noe – personajul Ion

Romanul ilustreaza generaul prin particular. De asemenea, el transcendentalizeaza cauzalitatea, imaginand finalitatea. Mana romancierului e dirijata de intentionalitate, caci el aseaza intotdeauna sfarsitul inaintea incepututlui. In loc sa sesizeze realitatea care e o succesiune de evenimente-inexplicabile si imprevizibile-o priveste ca pe un proces incheiat-explicabil si previzibil ; universul lui nu este real, ci logic. In […]

Read More

Arca lui Noe – Drumul si spanzuratoarea

Nicolae Manolescu considera drumul de la inceputul lui “Ion” legatura dintre lumea reala si lumea fictiunii, urmarindu-l, intram si iesim, ca printr-o poarta, din roman. E o clae de acces, care se remarca inca din prima pagina a romanului, aparand deocamdta ca un personaj, cel dintai din roman, sprinten si nerabdator sa ajunga la destinatie. […]

Read More

O scrisoare pierduta-caracterizarea lui Ghita Pristanda

“Bietul politai” este un personaj mai complex si mai interesant decat alti eroi ai “Scrisorii pierdute”, poate si pentru ca el nu intra in dependenta si interes dirct cu drama comediei, devenind un simplu instrument. Statutul sau existential, dictat de pozitia sociala, se fixeaza in limitele servilismului voit, umil si asumat constient, caci acest comportament […]

Read More

Balada “Miorita”

Balada populara “Miorita” este capodopera absoluta a folclorului romanesc. Ea a fost publicata de poetul Vasile Alecsandri in 1852 intr-o prima culegere intitulata “Poezii populare. Balade adunate si indreptate” si reprezinta forma cea mai slefuita si mai densa dintre toate cele peste o mie de variante care circula pe teritoriul tarii. Fiind o expresie exemplara […]

Read More