In 1919 publica primul volum, Ape adanci, dedicat criticului literar, cu gratitudine. Colaboreaza la Sburatorul, numarandu-se printre membrii fondatori ai cenaclului literar condus de E. Lovinescu. 1920 – volumul de nuvele Sfinxul; 1921 – Femeia in fata oglinzii; 1923 – Balaurul; 1925 – Romanta provinciala, nuvele; 1926 – Fecioarele despletite (primul roman din cielul Hallipa); […]
Category: Referate
Referate
Despre George Calinescu
“Critica si istorie literara sunt doua variante ale aceluiasi proces. Nu poti fi critic fara perspectiva istorica, nu poti face istorie literara fara criteriul estetic, deci fara a fi critic”, G. Calinescu Erudit publicist, eseist, Calinescu a fost un mare scriitor, poet si romancier stralucit, critic si istoric literar, o figura de Renastere, un spirit […]
Despre opera literara Enigma Otiliei de George Calinescu
Enigma Otiliei – 1938 (al doilea roman al lui G. Calinescu, dupa Cartea nuntii – 1933) constituie o revenire la formula obiectiva de roman, la metoda balzaciana. Romanul lui Calinescu devine astfel unul polemic, replica literara la cultivarea asidua in epoca a formulei proustiene, dar si o ilustrare a conceptiei sale despre curente literare: “Nu […]
Poezia in perioada interbelica
Dupa primul razboi mondial se produce o efervescenta in toate domeniile vietii: politic, economic, social, cultural etc. Apar reviste literare, peste 300, cum sunt: Sburatorul, Viata Romaneasca, Gandirea, Contimporanul, Bilete de papagal etc, de diverse orientari culturale: moderniste, traditionale, avangardiste. La Sburatorul se preconiza modernizarea literaturii in gruparea condusa de Eugen Lovinescu si unde sunt […]
Despre Tudor Arghezi
“Aparitia, in 1927, a culegerii de Cuvinte potrivite de T. Arghezi este cel mai mare eveniment pe taramul lirismului romanesc de la publicarea volumului de Poezii de Eminescu, in 1883, Pentru a doua oara, intr-o opera temeinic articulata a literaturii noastre, versul capata o siguranta expresiva impunatoare, datorita coplesitoarei originalitati a sensibilitatii scriitorului.” I. Negoitescu […]
Proza romaneasca in perioada interbelica
Poarta amprenta complexitatii epocii pe toate planurile, a unui climat de puternice contraste, de efervescenta spirituala fara precedent, cu dorinte certe, formulate si exprimate, de modernizare, de afirmare a culturii si literaturii noastre pe plan universal, de sincronizare cu valorile europene. Multitudinea si diversitatea revistelor si a gruparilor literare si culturale din aceasta perioada sunt […]
Despre Mihail Sadoveanu
“Prim gura sa vorbeste un singur om, simbolizand o societate arhaica, dar, spre deosebire de Eminescu, societatea aceasta este analizata in toate institutiile ei.” G. Calinescu Fiu al pamantului glorios al Moldovei, Mihail Sadoveanu a fost un scriitor deosebit de prolific, lasand posteritatii o opera monumentala care se intinde pe o jumatate de secol. Garabet […]
Despre opera literara Fratii Jderi de Mihail Sadoveanu
“Pornind de la izvoarele istorice, Sadoveanu izbuteste sa se ridice deasupra datelor materiale, sa le invaluie intr-o atmosfera de irealitate legendara, sa le dea un suflet si o poezie ce staruie adanc in amintire”. Perpessicius Izvoare. Structura Romanul Fratii Jderi a aparut intre anii 1935-l942. Scriitorul si-a ales cadrul istoric in epoca maximei stabilitati a […]
Despre opera literara Tara de dincolo de negura de Mihail Sadoveanu
Natura este prezenta in toate momentele insemnate ale evocarii sadoveniene: in istorie – ea vede, aude, simte, traieste si inregistreaza, o natura “istorizanta” (Mihai Ralea); insoteste omul in zbuciumul tineretii sale, sau mai tarziu, in amintirile lui, ea nu-l paraseste niciodata. Padurea, muntele, balta sunt locuri de liniste si reflectie, de ocrotire a sufletului omenesc […]
Despre opera literara Baltagul de Mihail Sadoveanu
“Baltagul se mentine in zona aceea superioara de mister si de poezie inceputa cu Hanu-Ancutei si continuata in buna pane de Zodia Racului.” Perpessicius Actiunea romanului are ca punct de plecare balada populara Miorita, dupa cum se vede din versul-moto, asezat la inceputul cartii: “Stapane, stapane,/ Mai cheama s-un cane…”. “Preluand viziunea mioritica a mortii, […]