(1673 – 1723) Personalitate multilaterala a culturii si a literaturii romane “Multi barbati minunati, multi slaviti si multi fericiti au fost in lume si se afla si acum, care, datorita faptelor bune, sunt intemeiati ca niste munti tari….si sunt inradacinati ca codrii Libanului si nu s-au clintit nici de furtuna cea mare nici de viforul […]
Category: Referate
Referate
Despre scoala ardeleana
Ccoala ardeleana reprezinta manifestarea cea mai deplina a iluminismului romanesc, miscare ideologica si culturala de la sfarsitul secolului al XVIII-lea si inceputul, secolului al XlX-lea din Transilvania, expresie a luptei romanilor pentru drepturi egale cu celelalte nationalitati ale Imperiului habsburgic. Programul politic al miscarii este sintetizat in memoriul din 1791, Supplex Libellus Valachorum Transilvaniae, tiparit […]
Referat despre programul Daciei literare – 1840
In Introductia, cu care se deschide Dacia literara, Kogalniceanu isi propune sa continue, pe o treapta mai inalta, activitatea lui Heliade si a lui Asachi, ca initiatori ai presei romanesti, evitandu-le erorile (provincialismul, faramitarea interesului prin diversitatea de profil). Dacia literara isi propune sa faca “abstractie de loc”, sa fie “foaie romaneasca”, indeletnicindu-se “cu productiile […]
Comentariul operei Apus de soare (varianta a II-a) de Barbu Stefanescu Delavrancea
Acest conflict dovedeste intelegerea de catre autor a sensului fundamental al evolutiei politice a statului moldovean in perioada de dupa Stefan cel Mare: boierimea se organizeaza in partide ce-si disputa puterea minand astfel autoritatea voievodului. Asa se explica de ce eroul dramei lui Delavrancea se grabeste sa-l inscauneze pe Bogdan, ca o asigurare ca testamentul […]
Comentariul operei Apus de soare(varianta a II-a) de Barbu Stefanescu Delavrancea – partea a treia
Calitatile de strateg militar, reliefate de clucerul Moghila, sporesc ecoul personalitatii lui Stefan Participarea efectiva la batalie imbarbateaza, victoria in expeditia pocufiana fiind, prin urmare, fireasca “Strasnic racnea leul Moldoveiu, ca vuia valea si codrii”. Preocuparea de a asigura linistea hotarelor intra in definitia politicii sale izvorate dintr-un fierbinte patriotism. Considerand ca Moldova are “sufletul […]
Date despre Mihai Eminescu si opera sa – a patra parte
In Eminescu insusi traiesc doua suflete: unul pasional demoniac, altul senin melancolic. O optiune pur romantica exprimase Eminescu ceva mai inainte intr-un alt poem programatic, La Heliade (1867). Heliade este poetul profet a carui voce tulbura “marea moarta” cu “ape de plumb” vestind apocalipsa si regenerarea. In Epigonii, nihilismul poetului se accentueaza. Poetul intuieste criza […]
Referat despre Marin Sorescu si clasicismul antic – a treia parte
Obiectele din jurul nostru – “sticle, haine si tablouri” aduse cu atata naivitate in casa la Marin Sorescu, devin “cai troieni”; in pantecele lor se ascund “cetele vrajmase” (Troia). Eposul homeric ofera aici nu pretextul unui simbol neutru, ci ideea ca, in esenta, lucrurile din jurul nostru poarta componente distructive. Cetatea lui Priam devine, in […]
Referat despre Marin Sorescu si clasicismul antic-a patra parte
Daca in Ulise Penelopa afisa doua ipostaze, de “zgripturoaica” si “scorpie”, in Penelopa, fidelitatea sotiei ramane constanta numai ca lacrimile ei, “alunecand din mare”, par sa urce cota apelor. Sirenele, in acest caz, “se simt mai in larg” “si astfel” se accentueaza contradictiile/ “intre plansul de pe uscat si cantecul de pe mare”. Stoicii, pasivi, […]
Date despre Titu Maiorescu si opera sa – a a treia parte
Ironia trebuie asociata fara indoiala spiritului filosofic, cata vreme este expresia unei anumite atitudini in fata fenomenalului, receptat in conditia relativitatii sale. “Ironia junimistilor – scrie I. Negoitescu – pentru ca era asadar de natura filosofica, a luat forma acelui scepticism schopenhauerian care, la Maiorescu, s-a cristalizat in complexul sau de superioritate creator, iar la […]
Date despre Titu Maiorescu si opera sa – a patra parte
Daca in prima parte a studiului, esteticianul are in vedere materialul poeziei (conditia materiala a acesteia), cea de-a doua parte este rezervata ideilor care constituie obiectul poeziei, intitulandu-se in mod semnificativ Conditiunea ideala a poeziei. Titu Maiorescu porneste de la considerentul ca “ideea” sau “obiectul” exprimat prin poezie este in mod obligatoriu “un simtamant sau […]