(1673 – 1723) Personalitate multilaterala a culturii si a literaturii romane “Multi barbati minunati, multi slaviti si multi fericiti au fost in lume si se afla si acum, care, datorita faptelor bune, sunt intemeiati ca niste munti tari….si sunt inradacinati ca codrii Libanului si nu s-au clintit nici de furtuna cea mare nici de viforul […]
Category: Referate
Referate
Despre scoala ardeleana
Ccoala ardeleana reprezinta manifestarea cea mai deplina a iluminismului romanesc, miscare ideologica si culturala de la sfarsitul secolului al XVIII-lea si inceputul, secolului al XlX-lea din Transilvania, expresie a luptei romanilor pentru drepturi egale cu celelalte nationalitati ale Imperiului habsburgic. Programul politic al miscarii este sintetizat in memoriul din 1791, Supplex Libellus Valachorum Transilvaniae, tiparit […]
Referat despre programul Daciei literare – 1840
In Introductia, cu care se deschide Dacia literara, Kogalniceanu isi propune sa continue, pe o treapta mai inalta, activitatea lui Heliade si a lui Asachi, ca initiatori ai presei romanesti, evitandu-le erorile (provincialismul, faramitarea interesului prin diversitatea de profil). Dacia literara isi propune sa faca “abstractie de loc”, sa fie “foaie romaneasca”, indeletnicindu-se “cu productiile […]
Comentariul operei Apus de soare (varianta a II-a) de Barbu Stefanescu Delavrancea
Acest conflict dovedeste intelegerea de catre autor a sensului fundamental al evolutiei politice a statului moldovean in perioada de dupa Stefan cel Mare: boierimea se organizeaza in partide ce-si disputa puterea minand astfel autoritatea voievodului. Asa se explica de ce eroul dramei lui Delavrancea se grabeste sa-l inscauneze pe Bogdan, ca o asigurare ca testamentul […]
Comentariul operei Apus de soare(varianta a II-a) de Barbu Stefanescu Delavrancea – partea a treia
Calitatile de strateg militar, reliefate de clucerul Moghila, sporesc ecoul personalitatii lui Stefan Participarea efectiva la batalie imbarbateaza, victoria in expeditia pocufiana fiind, prin urmare, fireasca “Strasnic racnea leul Moldoveiu, ca vuia valea si codrii”. Preocuparea de a asigura linistea hotarelor intra in definitia politicii sale izvorate dintr-un fierbinte patriotism. Considerand ca Moldova are “sufletul […]
Date despre Titu Maiorescu si opera sa – a a treia parte
Ironia trebuie asociata fara indoiala spiritului filosofic, cata vreme este expresia unei anumite atitudini in fata fenomenalului, receptat in conditia relativitatii sale. “Ironia junimistilor – scrie I. Negoitescu – pentru ca era asadar de natura filosofica, a luat forma acelui scepticism schopenhauerian care, la Maiorescu, s-a cristalizat in complexul sau de superioritate creator, iar la […]
Date despre Titu Maiorescu si opera sa – a patra parte
Daca in prima parte a studiului, esteticianul are in vedere materialul poeziei (conditia materiala a acesteia), cea de-a doua parte este rezervata ideilor care constituie obiectul poeziei, intitulandu-se in mod semnificativ Conditiunea ideala a poeziei. Titu Maiorescu porneste de la considerentul ca “ideea” sau “obiectul” exprimat prin poezie este in mod obligatoriu “un simtamant sau […]
Date despre Titu Maiorescu si opera sa – a cincea parte
In aceasta situatie, moralitatea artei tine in exclusivitate de “tratarea” ideal-artistica a unui subiect ce poate fi luat (si) din realitatea poporului, cata vreme artisticul sublimeaza realul. Titu Maiorescu subliniaza insa ca moralitatea artei este incompatibila cu morala explicita, cu acele “invataturi morale” inserate mai mult ori mai putin sesizabil in textul literar. Pentru Maiorescu, […]
Date despre Titu Maiorescu si opera sa – a sasea parte
Partea a doua a articolului debuteaza cu prezentarea culturii lui Eminescu: om al timpului modern, poetul are o cultura in care a gasit “materialul concret” pentru ideile lui teoretice. Dar cuprinsul ideatic, fondul cultural se legitimeaza poetic numai prin, formafrumoasa” a poeziei, forma indicata de altfel de critic drept “partea cea mai sugestiva in opera […]
Date despre Titu Maiorescu si opera sa – a saptea parte
Semnificativ pentru activitatea de critic literar a lui Maiorescu este si articolul Poeti si critici, care marcheaza sfarsitul criticii generale. Odata cu afirmarea noii directii in cultura romaneasca, directie pe care criticul a sustinut-o si a impus-o, scade si necesitatea criticii literare ca actiune generala. Raportul dintre miscarea literara si critica este invers proportional, aspect […]