In Introductia, cu care se deschide Dacia literara, Kogalniceanu isi propune sa continue, pe o treapta mai inalta, activitatea lui Heliade si a lui Asachi, ca initiatori ai presei romanesti, evitandu-le erorile (provincialismul, faramitarea interesului prin diversitatea de profil). Dacia literara isi propune sa faca “abstractie de loc”, sa fie “foaie romaneasca”, indeletnicindu-se “cu productiile […]
Category: Referate
Referate
Despre basmul Tinerete fara batranete si viata fara de moarte
Constantin Noica. vorbind despre Luceafarul si modelul fiintei mentiona: “Doua creatii. Luceafarul lui Eminescu, apoi un basm popular Tinerete fara batranete, ar putea sa ilustreze modelul antologic, schitat mai sus in prelungirea sentimentului romanesc al fiintei. In fapt, cum se va vedea, este in cele doua creatii mai mult decat o ilustrare a modelului; este […]
Literatura populara – sursa de inspiratie pentru literatura culta
DOINA: Vasile Alecsandri – Doina; Mihai Eminescu – Ce te legeni, Revedere, Doina; George Cosbuc – Doina; Nichita Stanescu Doina; BALADA (Miorita): Mihai Eminescu – Mai am un singur dor; George Cosbuc – Vara; Nicolae Labis – Miorita; Valeriu Anania -Miorita; (Mesterul Manole): Lucian Bla ga – Mesterul Manole; Octavian Goga – Mesterul Manole; Nicolae […]
Comentariul operei Apus de soare (varianta a II-a) de Barbu Stefanescu Delavrancea
Acest conflict dovedeste intelegerea de catre autor a sensului fundamental al evolutiei politice a statului moldovean in perioada de dupa Stefan cel Mare: boierimea se organizeaza in partide ce-si disputa puterea minand astfel autoritatea voievodului. Asa se explica de ce eroul dramei lui Delavrancea se grabeste sa-l inscauneze pe Bogdan, ca o asigurare ca testamentul […]
Comentariul operei Apus de soare(varianta a II-a) de Barbu Stefanescu Delavrancea – partea a treia
Calitatile de strateg militar, reliefate de clucerul Moghila, sporesc ecoul personalitatii lui Stefan Participarea efectiva la batalie imbarbateaza, victoria in expeditia pocufiana fiind, prin urmare, fireasca “Strasnic racnea leul Moldoveiu, ca vuia valea si codrii”. Preocuparea de a asigura linistea hotarelor intra in definitia politicii sale izvorate dintr-un fierbinte patriotism. Considerand ca Moldova are “sufletul […]
Date despre Titu Maiorescu si opera sa – a a treia parte
Ironia trebuie asociata fara indoiala spiritului filosofic, cata vreme este expresia unei anumite atitudini in fata fenomenalului, receptat in conditia relativitatii sale. “Ironia junimistilor – scrie I. Negoitescu – pentru ca era asadar de natura filosofica, a luat forma acelui scepticism schopenhauerian care, la Maiorescu, s-a cristalizat in complexul sau de superioritate creator, iar la […]
Date despre Titu Maiorescu si opera sa – a patra parte
Daca in prima parte a studiului, esteticianul are in vedere materialul poeziei (conditia materiala a acesteia), cea de-a doua parte este rezervata ideilor care constituie obiectul poeziei, intitulandu-se in mod semnificativ Conditiunea ideala a poeziei. Titu Maiorescu porneste de la considerentul ca “ideea” sau “obiectul” exprimat prin poezie este in mod obligatoriu “un simtamant sau […]
Date despre Titu Maiorescu si opera sa – a cincea parte
In aceasta situatie, moralitatea artei tine in exclusivitate de “tratarea” ideal-artistica a unui subiect ce poate fi luat (si) din realitatea poporului, cata vreme artisticul sublimeaza realul. Titu Maiorescu subliniaza insa ca moralitatea artei este incompatibila cu morala explicita, cu acele “invataturi morale” inserate mai mult ori mai putin sesizabil in textul literar. Pentru Maiorescu, […]
Date despre Titu Maiorescu si opera sa – a sasea parte
Partea a doua a articolului debuteaza cu prezentarea culturii lui Eminescu: om al timpului modern, poetul are o cultura in care a gasit “materialul concret” pentru ideile lui teoretice. Dar cuprinsul ideatic, fondul cultural se legitimeaza poetic numai prin, formafrumoasa” a poeziei, forma indicata de altfel de critic drept “partea cea mai sugestiva in opera […]
Date despre Titu Maiorescu si opera sa – a saptea parte
Semnificativ pentru activitatea de critic literar a lui Maiorescu este si articolul Poeti si critici, care marcheaza sfarsitul criticii generale. Odata cu afirmarea noii directii in cultura romaneasca, directie pe care criticul a sustinut-o si a impus-o, scade si necesitatea criticii literare ca actiune generala. Raportul dintre miscarea literara si critica este invers proportional, aspect […]