I. Literatura religioasa in limba slavona a – Pripeale (pripeati = a canta, a repeta; imn cantat in limba bulgara) la toate sarbatorile imparatesti si ale Nascatoarei de Dumnezeu si ale tuturor preacuviosilor, parintilor mari si sfinti… apartine monahului Filotei, pe la inceputul secolului al XV-lea; b – Evanghelia, copiata de arhimandritul Nicodim, la Tismana, […]
Category: Referate
Referate
Despre Miron Costin
(1633 – 1691) “Este fara indoiala cea mai puternica personalitate a secolului al XVII-lea, personalitate nu numai literara si stiintifica, dar si un eminent om politic si de stat, un memorialist atent asupra vietii si asupra oamenilor, scriitor in adevaratul inteles al cuvantului, prozator, zugrav de moravuri si de caractere.” Al Piru A trait si […]
Despre Ion Neculce
(1672 – 1745) “Cand citesti cronica lui Neculce, un nume iti navaleste numaidecat in' minte: Creanga. In Neculce se infaptuieste cu un veac inainte acel amestec de mica cultura de targovet si de intelepciune taraneasca.” G. Calinescu Cronica lui Neculce, Letopisetul Tarii Moldovei de la Dabija-voda pana la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat, […]
Comentariul operei Apus de soare (varianta a II-a) de Barbu Stefanescu Delavrancea
Acest conflict dovedeste intelegerea de catre autor a sensului fundamental al evolutiei politice a statului moldovean in perioada de dupa Stefan cel Mare: boierimea se organizeaza in partide ce-si disputa puterea minand astfel autoritatea voievodului. Asa se explica de ce eroul dramei lui Delavrancea se grabeste sa-l inscauneze pe Bogdan, ca o asigurare ca testamentul […]
Comentariul operei Apus de soare(varianta a II-a) de Barbu Stefanescu Delavrancea – partea a treia
Calitatile de strateg militar, reliefate de clucerul Moghila, sporesc ecoul personalitatii lui Stefan Participarea efectiva la batalie imbarbateaza, victoria in expeditia pocufiana fiind, prin urmare, fireasca “Strasnic racnea leul Moldoveiu, ca vuia valea si codrii”. Preocuparea de a asigura linistea hotarelor intra in definitia politicii sale izvorate dintr-un fierbinte patriotism. Considerand ca Moldova are “sufletul […]
Date despre Titu Maiorescu si opera sa – a sasea parte
Partea a doua a articolului debuteaza cu prezentarea culturii lui Eminescu: om al timpului modern, poetul are o cultura in care a gasit “materialul concret” pentru ideile lui teoretice. Dar cuprinsul ideatic, fondul cultural se legitimeaza poetic numai prin, formafrumoasa” a poeziei, forma indicata de altfel de critic drept “partea cea mai sugestiva in opera […]
Date despre Titu Maiorescu si opera sa – a saptea parte
Semnificativ pentru activitatea de critic literar a lui Maiorescu este si articolul Poeti si critici, care marcheaza sfarsitul criticii generale. Odata cu afirmarea noii directii in cultura romaneasca, directie pe care criticul a sustinut-o si a impus-o, scade si necesitatea criticii literare ca actiune generala. Raportul dintre miscarea literara si critica este invers proportional, aspect […]
Date despre Titu Maiorescu si opera sa – a opta parte
In absenta unor continuturi pe masura, formele imprumutate nu numai ca nu sunt viabile, ci, mai mult chiar, se compromit, se discrediteaza in opinia publica, iar consecinta acestei discreditari nu poate fi alta decat intarzierea producerii fondului adecvat ce, chiar devenit realitate in viitor, nu ar mai corespunde acestor forme degradate intre timp. Directia contemporana […]
Date despre Mihai Eminescu si opera sa – prima parte
Mihai Eminescu s-a nascut la 15 ianuarie 1850 (20 decembrie 1849, dupa marturiile poetului si ale unor membri ai familiei), la Botosani sau Ipotesti. Numele de nastere: Mihai Eminovici. Era al saptelea din cei 11 copii ai caminarului Gheorghe Eminovici, descendent al unei familii de tarani romani stabiliti in nordul Moldovei (originari – se pare […]
Date despre Mihai Eminescu si opera sa – a doua parte
In toamna anului 1866 trece in Muntenia, unde e sufleur si copist in trupele lui Iorgu Caragiale (1866 – 1868), Pascali (1868), apoi la Teatrul National din Bucuresti, pana cand tatal sau intervine hotarat si-l trimite la studii la Viena, desi situatia scolara pare neclarificata. La Viena, audiaza, intre 1869 -1872, ca Ausserordentlich, cursuri de […]