Opera “Concert din muzica de Bach” isi concentreaza actiunea in jurul a trei nuclee: familia Elenei Draganescu, cea a Rimilor si, in sfarsit, a Adei Razu. Intriga o constituie pregatirea unui concert in saloanele Elenei, la care urmeaza sa participe lumea buna a Bucurestiului interbelic. Legatura intre cele trei familii, deci unitatea epica, e asigurata […]
Category: Referate
Referate
Comentariul operei Concert din muzica de Bach scrisa de Hortensia Papadat-Bengescu – a treia parte
O nota aparte in literatura Hortensiei Papadat-Bengescu o constituie patologismul, exprimat in “Concert din muzica de Bach” prin personaje marcate clinic: Sia e o debila mintal, obtuza si idiotizata gemenii Hallipa sunt niste detracati grotesti faptuind simetric gesturi automate, Maxentiu e ftizic, Draganescu – bolnav de cord Prezenta lor intr-o proza de tip analitic e […]
Comentariul operei Ciocoii vechi si noi scrisa de Nicolae Filimon – a doua parte
Nuvela Nenorocirile unui slujnicar anunta romanul Ciocoii vechi si noi sau ce naste din pisica soarici mananca, care apare numai peste doi ani, in 1863. Fie si numai pentru acest lucru si trebuie sa-i acordam acestei nuvele importanta cuvenita “Romanul” este o specie de maturitate, in evolutia literatura. De aceea, romanul apare mai tarziu intr-o […]
Comentariul operei Ciocoii vechi si noi scrisa de Nicolae Filimon – a treia parte
Aparitia Ciocoilor vechi si noi reprezinta certificatul de nastere al romanului romanesc. Si, din acest punct de vedere, aparitia Ciocoilor vechi si noi este de o importanta cruciala pentru evolutia literatuni noastre. Lui N. Filimon ii revine astfel un rol de pionierat in literatura romana Ciocoii vechi si noi de N. Filimon este un roman […]
Comentariul operei Ciocoii vechi si noi scrisa de Nicolae Filimon – a patra parte
N. Filimon ne infatiseaza – asa cum se observa chiar din titlul romanului – doua tipuri de “ciocoi”: “ciocoii vechi” si “ciocoii noi”. Tipul “ciocoiului vechi” este reprezentat, in roman, de Andonache Tuzluc, grec din Fanar, venit in Tara Romaneasca in suita domnitorului fanariot, Caragea Numele propriu este de provenienta turceasca si sugereaza o origine […]
Caracterizarea personajului Dinu Paturica din romanul Ciocoii vechi si noi scrisa de Nicolae Filimon
Dinu Paturica reprezinta tipul “ciocoiului nou”, autohton, fiul unui marunt boier de tara, “treti-logofatul” Ghinea Paturica Numele de “Paturica” este, iarasi, simbolic si sugereaza dorinta de inavutire, de parvenire. Dinu Paturica sj-a insusit toate naravurile epocii fanariote. Fanariotismul este ca o boala molipsitoare, care contamineaza tot. “Ciocoiul nou” isi depaseste modelul, este mult maiperfid si […]
Comentariul operei La Grandiflora scrisa de Mihaescu Gib – prima parte
Primite cu oarecare sau totala rezerva la aparitie, nuvelele lui Gib Mihaescu se vor bucura de binemeritata apreciere – abia dupa editarea primelor sale romane. Din nefericire, nume prestigioase ale istoriei noastre literare vor privi scrisul de inceput al prozatorului oltean nu doar cu neincredere, ci cu acuze care incearca sai anuleze total originalitatea. Eugen […]
Comentariul operei La Grandiflora scrisa de Mihaescu Gib – partea a doua
Autorul urmareste atent imaginatia infierbantata a lui Manaru si teama lui Ramura realitatea proiectandu-se imaginar. Rivalul va cadea in cursa si afirmatia sotului ca Frosica si-a marturisit necinstea, il paralizeaza pe moment Manaru asteapta zadarnic, innebunit, infirmarea “Nimic insa.. Tacere, tacere si tacere.” Este semnul recunoasterii. “La replica amagitoare “Ti-o las!”… Eu… trebuie sa renunt […]
Comentariul operei Cezara scrisa de Mihai Eminescu – a doua parte
Eminescu utilizeaza, in aceasta nuvela, cu mult succes, tehnica epistolara in scrisorile adresate Cezarei, Ieronim nutreste idei schopenhaueriene, imprumutate din Metafizica amorului a marelui filozof german. in genere, se poate spune ca o parte din gandirea autorului Lumii ca vointa si reprezentare a trecut, in aceste scrisori. Lumea este condusa de “vointa oarba de a […]
Comentariul operei Cezara scrisa de Mihai Eminescu – a treia parte
In acest “rai pamantesc” isi duce existenta inteleptul anahoret si-l invita pe Ieronim sa-l stapaneasca dupa moartea sa. Tot aici, batranul sihastru isi da obstescul sfarsit cand presimte ca i-a sosit ceasul de pe urma se asaza in albia unui rau si expiaza pentr-o moarte lenta si usoara fara durere, reintegrandu-se, astfel, prin evanescenta in […]