“Oastea lui Papuc Hogea Hogegaru”, ciudatii prieteni ai fiului de crai, constituie un nucleu comic exploatat din plin. Fiecare dintre ei, autocaracterizandu-se sau caracterizat fiind de altii, este un amestec de hilar sj grotesc, umanizat insa de sentimente nobile si o nedezmintita solidaritate. Gerila (alintat si “Buzila” din pricina “buzisoarelor celor iscusite, groase si dabalazate”), […]
Category: Referate
Referate
Comentariul operei Amintiri din copilarie scrisa de Ion Creanga – prima parte
In galeria marilor clasici ilustrand in absolut o specie literara anume, Ion Creanga se distinge ca maestru al povestirii. Opera sa sinteza spirituala a poporului nostru, este, dupa expresia memorabila a lui Garabet Ibraileanu, o adevarata epopee (“Creanga este Homer al nostru”) in care ne recunoastem fiinta nationala in datele ei fundamentale. Scriitor “poporal” prin […]
Comentariul operei Amintiri din copilarie scrisa de Ion Creanga – a doua parte
O serie de formule de legatura intre un episod si altul are chiar aceasta functie: “D-apoi cu mos Chiorpec ciubotarul…” , “D-apoi cu smantanitul oalelor ce calamandros faceam”, “intocmai dupa cea cu ciresele vine alta la rand” etc. Reiese ca acest roman memorialistic se constituie dintr-o succesiune de episoade a caror ordine e dictata de […]
Comentariul operei Amintiri din copilarie scrisa de Ion Creanga – a treia parte
Dincolo de hazul pe care-l transmit rolul lor e unul formativ. Se observa ca mai toate sfarsesc prin esec, pentru ca Nica trebuie sa invete din toate cate ceva (ce experienta interioara ar fi dobandit el, daca nu are fi fost prins de matusa Marioara la cirese, iar parintii lui n-ar fi fost obligati sa […]
Comentariul operei Amintiri din copilarie scrisa de Ion Creanga – a patra parte
Creanga nu creeaza oameni, ci doar ii descrie, diferentiindu-i sumar si vazand in ei categoria careia ii apartin: Smaranda e mama, Stefan a Petrei e tatal, Nica e “copilul universal” (George Calinescu), Mogorogea, ca si Gerila. e certaretul, Trasnea e omul greu de cap etc. Prezentele lor sunt tipice, ca si intamplarile pe care le […]
Referat despre elementele moderne, originale intalnite in romanul lui George Calinescu – a doua parte
Alaturi de acest comic a carui sursa consta tocmai in modul de existenta al personajului, romancierul se indreapta si spre alt comic: comicul realizat printr-o tehnica a epicului, tehnica orientata marcant spre “demonstratie caracterologica”. Amuzandu-se copios, romancierul compune un desavarsit joc mecanic, in care personajul marioneta se misca conform unei programari riguroase. Nici un accident […]
Referat despre elementele moderne, originale intalnite in romanul lui George Calinescu – a treia parte
Prin scrisorile eroinei din “Scrinul negru” si jurnalul lui Tudorel din “Bietul Ioanide”, G. Calinescu introduce in romanele sale procedeele epice ale lui André Gide care, in romanul sau, isi bazeaza cea mai mare parte a naratiunii pe jurnalul romancierului Eduard, uneori si pe corespondenta dintre adolescentii Bernard si Olivier. Urmarirea progresiva a bolii lui […]
Comentariul operei Schimbarea la fata a Romaniei scrisa de Emil Cioran – prima parte
Impusa intr-o Romanie reintregita si orientata spre valorile occidentale, stralucita generatie de eseisti a anilor '30 a marcat esential intelectualitatea noastra pana astazi, in forme spectaculoase. Tinerii actuali se recunosc in destule atitudini si adera la programul de efervescenta spirituala, de dezinhibare, expus, fara vreo rigoare sistemica, de Mircea Eliade, Emil Cioran, Constantin Noica, Mircea […]
Comentariul operei Schimbarea la fata a Romaniei scrisa de Emil Cioran- partea a doua
Astfel ca frazele vor fi cu atat mai provocatoare cu cat subiectul este mai sensibil: nu mai e vorba de zbuciumul individual, asumat ca atare, ci de acela colectiv, al unui neam intreg, ce pare ca-si rateaza, sistematic, sansele de a evolua. La asemenea miza, este limpede de ce anumite pasaje suna incendiar, aproape scandalos, […]
Comentariul operei Schimbarea la fata a Romaniei scrisa de Emil Cioran – partea a treia
Mereu in fata cu modelul dinamismului de tip francez sau german, eseistul concepe un rechizitoriu in care foarte des revin termenii: resemnare, scepticism, mediocritate, auto-denigrare, lentoare, incapacitate de asumare a vreunei vine, fatalism, inconsecventa, frivolitate. Verdictul este grav si se refera in speta, la o veche si mutilanta coordonata nationala, aceea a autointelegerii. Deficientele de […]