Dar socul provocat de declaratia lui Orfila care o dovedeau incontestabil vinovata pe Marie Lafarge paralizase asistenta. Grefierul nota in procesul verbal al sedintei : “intorsatura pe care a luat-o acest mare proces, a provocat in public o imensa stupefactie”. Doamna Paillet, lipsita de cea mai mica posibilitate de a-si apara clienta se simtea incapabila sa intreprinda ceva. Marie Lafarge parea pentru prima oara tulburata. insotita de strigate de incurajare, ea a fost recondusa la inchisoare, prabusindu-se in celula sa. Datorita starii de slabiciune pe care a avut-o, care nu ii permitea sa se tina pe picioare, procesul a fost suspendat timp de doua zile.
Dat fiind ca doamna Paillet refuza sa mai ia parte in continuare la disputa stiintifica, acuzata a apelat la un alt aparator, un avocat din localitate, Lachaud; asistent secund al doamnei Paillet. Acesta, indragostit de Marie Lai'arge, lua initiativa apararii acesteia si trimise un mesager la Paris pentru a solicita lui Francois Raspail sa vina la Tulle. Acest mare chimist, partizan al liberalilor, ii placea sa incruciseze armele cu conservatorul Orfila si deseori, pe taram stiintific, se opunea parerilor lui. Raspail accepta invitatia insa, in momentul in care parasea Parisul, ultima faza a procesului era pe sfarsite.
Intr-o pledoarie disperata, doamna Paillet s-a fortat sa prezinte pe Marie Lafarge ca o natura nobila si generoasa,-incapabila sa comita o crima.
in acest timp, poporul masat in strada reclama suspendarea dezbaterilor pentru a permite lui Raspail sa vina la Tulle ; fara a tine seama catusi de putin de acestia, juratii s-au retras pentru a delibera. O ora mai tarziu, verdictul o declara pe Marie Lafarge vinovata. Catre orele 11,00 seara, presedintele tribunalului anunta sentinta: “Munca silnica pe viata”.
In acest moment, Raspail, asteptat de o multime de simpatizanti ai acuzatei, ajungea la Tulle. Cativa din “lafargisti” ii reprosara mesagerului ca nu l-a adus pe savant la timp. Raspail, la randul sau, trebui sa se multumeasca cu efectuarea unui examen sumar al, cristalelor de arsen, apoi se reintoarse la Paris. Interventia sa nu mai putea influenta soarta Mariei Lafarge. Regele Louis-Philippe comuta cu greutate pedeapsa in inchisoare pe viata.
In octombrie 1341, ea fu transferata la Montpellier, unde timp de zece ani se ocupa cu scrierea memoriilor. Grav atinsa de tuberculoza si eliberata, muri la putin timp dupa aceasta, neincetand sa-si proclama nevinovatia.
In anii care urmara procesului, publicul, impartit in “lafargisti” si “antilafargisti”, continua sa se infrunte. in Franta, Ca si in alte tari, au fost publicate numeroase carti si pamflete consacrate acestei afaceri. Titlurile lor demonstrau gradul de declansare a pasiunilor. intr-unele si citea : “sireata hoata de diamante si redutabila otravitoare”, in altele : “Marie Lafarge – inocenta”.
Acest conflict, aparent inutil, urma sa conduca la consecinte utile societatii. Medici, chimisti si farmacologi, atrasi de acest proces dramatic, si-au indreptat privirile catre domeniul misterios al toxicologiei. Tinerii chimisti, entuziasmati, veneau la Paris pentru a urma cursurile luij Orfila si a altor toxicologi.
Cu acest caz, intrat in analele criminalisticii, a inceput secolul toxicologiei.
Ai vreo nelămurire?