Patricienii (de la “patricii” = cei care au parinti) erau membrii gintilor, in vremea celor trei triburi, care aveau toate drepturile politice, inclusiv de reprezentanti in senat.
In acest context, “patricii” nu are legatura cu paternitatea naturala, ci cu calitatea de mombrii ai senatului, numiti “palros” si caro, cel putin tn epoca statului incepator, erau acei “principes” ce se aflau in fruntea gintilor. Cu timpul, acesti princeps au inceput a fi alesi din aceeasi familie a gintii, care a capatat un statut special, de unica furnizoare a membrilor senatului, devenind familie palriciana. Patricienii se diferentiau intre ei dupa avere si, treptat, s-au distantat ca patura aristocratica, interesata in marea proprietate funciara.
In opozitie cu patricienii (la inceput chiar si cu ceilalti gentilici din triburile traditionale), plebeii (de la “plebs” = “pleo” a umple, cu sens de multime) nu aveau drepturi politice si nici chiar totalitatea celor civile, cum ar fi cel al casatoriei in afara categoriei sociale proprii. Ei proveneau, probabil, din locuitorii din vecinatate (tot latini, dealIfel), supusi de romani in cursul extinderii statului-cetate; acesti latini au avut, de la bun inceput, statutul de minunii liberi.
Ai vreo nelămurire?