Plansul final, zguduitor prin sobrietatea emotiva
“Ce-i inima? Mi-i foame! Vreau sa traiesc si-as vrea..
Tu, iarta-ma fecioara – tu, caprioara mea'”
motivarea explici t afirmata
“…legea ni-i desarta si straina
Cand viata-n noi cu greu se mai anina
Iar datina si mila sunt desarte,
Cand soru-mea-i flamanda bolnava si pe moarte”,
subliniaza intrarea copilului intr-o alta varsta. Lacrimile, caderea in somn, focul infricosat”, alaturarea verbelor departate prin sfera notionala: “Mananc si plang” dezvaluie pretul platit experientei existentiale a imperii in asprimile lumii. In plan artistic, propozitiile scurte, interogative si exclamative, uneori eliptice de predicat, alteori formate numai din predicat, asezate intr-o simetrie perfecta, potenteaza caracterul dramatic al discursului poetic si confera versului o anume plasticitate si muzicalitate.
Poemul este “experienta lirica a unei experiente tragice – a cunoasterii – imbracand aspectul unui conflict intre real si ideal” (Silviu Angelescu) iar povestea vanatorii nu este altceva decat un scenariu ritual de initiere, care ascunde acea experienta tragica de cunoastere” (id). Tatal si fiul intruchipeaza in poem nu numai doua varste diferite, ci si doua trepte ale cunoasterii, unul din personaje este initiatorul, iar celalat este cel initiat “Setea, tacerea, drumul strabatut durerea, stapanirea de sine si intelegerea sunt de fapt probe si obstacole morale in drumul catre cunoastere” (Iustina Itu). Cel supus initierii descopera, pana la urma, o altl imagine a lumii, izvorata din conflictul adanc dintre real si ideal. “Tensiunea lirica este tocmai consecinta acestei experiente traite contradictoriu, pentru ca aspiratiei de a ramane in ideal i se opune imperativul asumarii realului”. (Silviu Angelescu). Opera este o balada culta, cu profunde virtuti meditative, amintind de universul poetic sadovenian si de celebrul poem “Dupa melci” de Ion Barou.
Nicolae Labis a murit la 21 de ani. El a licarit scurt intre doua nopti: anonimatul si moartea fizica Abia a avut timpul sa-si compuna o fizionomie de adolescent fascinat de maturitatea pe care n-avea s-o atinga niciodata Iar referitor la opera poetica lasara in urma, George Calinescu scria “Ce este poezia intreb din nou? Padurile, cerbii, cinegetica au fost cantate si de altii si pot sa para conventionale ca si Pegasul pe care ilustratorul 1-a pus pe coperta culegerii Primele iubiri.
Poetul este descriptiv si narativ cu abundenta intr-o fraza de esenta prozei, nu fireste lipsita de metafore. Farmecul provine dintr-o senzatie puternica de materie, cuvintele sunt carnale ca fructele, poetul pare in permanenta vrajit de univers (…) Avem de-a face cu un adevarat poet a carui fraza chiar discursiva canta cu o sonoritate exceptionala si care acorda lumii de toate zilele o a patra dimensiune: semnificatia lirica”. (in Literatura noua Ed Scrisul Romanesc, Craiova, 1972).
Ai vreo nelămurire?