Despre Camil Petrescu

“Intreaga poetica a romanului camil-petrescian exprima renuntarea curajoasa la iluzia cunoasterii absolute a omului.” N. Manolescu

Camil Petrescu a fost o personalitate multilaterala, dorind sa se manifeste creator in cele mai variate directii ale culturii. Cu vadite si temeinice aplicatii spre filosofic formatia spirituala a scriitorului si-a pus amprenta asupra creatiei sale literare.
A fost preocupat constant de teoretizarea actului creator al literaturii in perioada interbelica.

A adus contributii novatoare in poezie. in tehnica romanului si a teatrului romanesc.
Conceptia sa cu privire la literatura (arta. in general) este cuprinsa in numeroase articole, studii, dar mai ales in conferinta Noua structura si opera lui Marcel Proust, aparuta in volumul Teze si antiteze, Camil Petrescu fixeaza o estetica moderna romanului romanesc.

Exprimandu-si admiratia pentru formula estetica a lui Marcel Proust, Camil Petrescu aduce idei noi, in dorinta de modernizare a literaturii: sincronizarea literaturii cu filoso-fia si psihologia epocii (conform teoriei lovinesciene); concepe literatura ca mijloc de cunoastere; “nu putem cunoaste nimic absolut decat rasfrangandu-ne in noi insine”; autenticitatea (realitatea trecuta prin propria constiinta): “Singura realitate pe care o pot povesti… este realitatea constiintei mele, continutul meu psihologic”, sugerata de documente sufletesti, scrisori, jurnale; substantialitatea -esente concrete ale vietii; naratiunea la persoana I (“eu nu pot descrie decat propriile mele senzatii, propriile mele imagini. Eu nu pot vorbi onest decat la persoana intai”); (Punctele de plecare ale acestor idei se regasesc la Berg-son si Husserl.); relativismul – inmultirea perspectivelor, a punctelor de vedere in jurul aceluiasi obiect; anticalofilis-mul – (impotriva scrisului frumos, notarea precisa, exacta: a povesti “net”, “ca intr-un proces-verbal”).

Ideile despre literatura, conceptia sa cu privire la roman sunt ilustrate in opera literara.