Facea parte din neamul lui Basarab I si era fratele lui Dan I, care domnise Intre anii 1384 si 1386.

Pe plan intern, s-a remarcat prin masurile Intreprinse pentru Intarirea tarii. De numele acestui domn este legata Incheierea actiunii de unificare teritoriala a Tarii Romanesti. M. a alipit, In anul 1388, Dobrogea, Impreuna cu cetatea Darstor (Silistra de astazi), la Tara Romaneasca, Intr-un moment In care otomanii, care au Intreprins atunci o campanie In zona Dunarii de Jos, urmareau sa ocupe acest teritoriu.

Faptul ca, Intre anii 1404 si 1406, se intitula “domn a toata Tara Ungrovlahiei (Tara Romaneasca -n.n.) si a partilor de peste munti, Inca si spre partile Tataresti si Herteg al Amlasului si Fagarasului si domn al Banatului Severinului si de amandoua partile peste toata Podunavia, Inca pana la Marea cea mare si singur stapanitor al cetatii Darstor” demonstreaza ca statul romanesc de la sud de Carpati atinsese, In vremea lui, maxima extindere teritoriala. Din timpul domniei sale, documentele vorbesc despre existenta dregatoriilor importante (vornic, ban, logofat stolnic, paharnic, vistier, spatar, comis) din Sfatul Domnesc. Tara Romaneasca era organizata In judete, primul mentionat de documente fiind Jales, In anul 1385. M. a stiut sa atraga de partea sa boierimea, care l-a sustinut In politica interna si In cea externa In schimbul daniilor primite.

Pe plan economic, Tara Romaneasca strabate o perioada de prosperitate, In afara principalei activitati, agricultura, mai practican-du-se si extragerea sarii (la Ocnele Mari) si a aramei (la Baia de Arama). Schimburile comerciale erau intense, fiind Inlesnite de masura lui M. de a bate monede (ducatii de argint si banii de arama) si de a acorda privilegii negustorilor brasoveni si celor poloni din Liov.

S-a preocupat si de Intarirea capacitatii de aparare a tarii. Domnul dispunea de “oastea cea mica”, formata din curteni, din ostenii domniei si din “steagurile” boierilor, precum si de “oastea cea mare”, din care faceau parte, In caz de nevoie, toti locuitorii apti de lupta ai tarii. A Intarit si cetatile de aparare de la hotare (Darstor, Turnu, Giurgiu, Chilia, Harsova, Enisala), iar la curtea domneasca de la Targoviste a ridicat fortificatii.

Domnul a sprijinit si Biserica, In timpul sau terminandu-se de construit manastirea Tismana si ridicandu-se (In anul 1388) biserica manastirii Cozia. El a acordat numeroase danii asezamintelor religioase. Unul dintre cei mai cunoscuti calugari din vremea sa, Filotei Monahul, a fost logofat al curtii domnesti.

Politica externa demonstreaza priceperea lui M. In conducerea Tarii Romanesti. In anii de Inceput ai domniei, cea mai mare amenintare la adresa Tarii Romanesti o constituia Ungaria si, de aceea, In anul 1390, a Incheiat un tratat de alianta cu regele Poloniei, prin care cei doi Isi promiteau sprijin militar Impotriva maghiarilor. Ulterior, otomanii au devenit din ce In ce mai amenintatori, atacand Tara Romaneasca, In anul 1391, sub conducerea lui Firuz-bey. Constient de pericolul reprezentat de otomani, In anul 1393 M. a efectuat o campanie militara la sud de Dunare, urmarind distrugerea bazelor acestora si ajungand pana la Karino-vasi, In Bulgaria de astazi, unde a repurtat o Insemnata victorie.

Intelegand gravitatea situatiei de la sud de Dunare, mai ales dupa cucerirea taratului bulgar de la Tarnovo de catre otomani, regele maghiar Sigismund de Luxemburg (1387-l437) a Incheiat un tratat de alianta cu M., la data de 7 martie 1395, la Brasov. Dorind sa-si extinda stapanirea, sultanul Baiazid I, supranumit IldIrIm (Fulgerul), a organizat campaniile Impotriva Tarii Romanesti din anii 1394 si 1395. Istoricii, printre care si Mihai Maxim, specialist In relatiile romano-oto-mane, au aratat ca, In anul 1394, sultanul a trimis o armata la nord de Dunare, dar aceasta a fost Infranta de oastea lui M., la 10 octombrie 1394. In aceste conditii, Baiazid I Insusi a sosit, In anul 1395, In fruntea unei armate, In Tara Romaneasca. Lupta, cunoscuta sub numele bataliei “de la Rovine” s-a desfasurat la data de 17 mai 1395 si Baiazid a fost Infrant. Locul desfasurarii ei nu este cunoscut cu siguranta.

Cei mai multi istorici considera ca aceasta a avut loc la o “rovina” (loc mlastinos) pe Jiu, In apropiere de Craiova, dar altii considera ca s-a petrecut fie pe drumul dintre Turnu si Curtea de Arges, fie undeva pe raul Ialomita. Cert este Insa faptul ca otomanii reusisera, In 1394 sau In 1395, sa-l instaleze pe tronul Tarii Romanesti pe Vlad, numit de istorici Uzurpatorul, fratele lui, care era sustinut si de o parte a boierimii. Vlad s-a mentinut la Conducerea Tarii Romanesti pana la sfarsitul anului 1396 si Inceputul anului 1397,
La data de 25 septembrie 1396 s-a desfasurat cruciada de la Nicopole, organizata de regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg si la care au participat o oaste condusa de M. alaturi de cavaleri francezi, burgunzi, germani, italieni si englezi. Desi a cerut sa atace primul, deoarece cunostea cel mai bine tactica de lupta a otomanilor, M. a fost refuzat, contele burgund de Neves considerand ca lui i s-ar fi cuvenit aceasta onoare. El Insa a cazut In cursa Intinsa de otomani, care au simulat retragerea, Inde-partandu-se prea mult de ostile cruciate si a fost Infrant, cu toata interventia acestora. Cruciada de la Nicopole s-a Incheiat cu un esec pentru crestini, ea marcand si desfiintarea taratului bulgar de la Vidin. Intreaga Bulgarie era acum transformata In pasalac otoman..

Dar M. a reusit sa reocupe tronul Tarii Romanesti, Indepartandu-l pe Vlad, In conditiile cresterii pericolului otoman. In anul 1402, mongolii lui Timur Lenk i-au Infrant pe otomani, iar Baiazid a fost luat prizonier si a murit In captivitate.
Perioada 1402-l413 este cea In care M. a dat dovada de pricepere diplomatica deosebita. El s-a amestecat In luptele pentru putere din cadrul statului otoman, sustinan-du-l mai Intai pe Musa, Infrant de Mehmed I, sultan Intre anii 1413 si 1421. Ramas fara aliati puternici In lupta antiotomana, M. a acceptat sa plateasca tribut sultanului, obtinand de la acesta promisiunea de a nu mai ataca Tara Romaneasca. Dar, In anul 1417, otomanii au Intreprins noi incursiuni aici, dupa ce, cu un an mai Inainte, M. Il sprijinise pe un alt pretendent la tron, Mustafa, Infrant de sultan, si refuzase sa plateasca tributul. Domnul Tarii Romanesti a fost nevoit sa ceara pace si sa reia plata haraciului. In aceste Imprejurari, Dobrogea intra sub stapanire otomana.
M. a murit la 31 ianua
rie 1418 si a fost Inmormantat la Cozia. El a reusit, In timpul domniei sale, sa asigure dezvoltarea tarii si sa o apere de puternicele amenintari din exterior.

Trimite prietenilor

Ai vreo nelămurire?

Tagged: