Ghilgames reprezinta unul dintre cei mai cunoscuti eroi ai mitologiei Mesopotamiei, reputatia sa fiind una legendara. Rege tiranic, crud si voluptuous, apoi aventurier indraznet, Ghilgames ilustreaza in mod dramatic conditia omului ce incearca sa-si depaseasca limitele. Fiul zeitei Ninsun si al unui muritor, el este regale cetatii Uruk.
Ghilgames intruchipeaza persoanjul principal al capodoperei mitografice in versuri – “Epopeea lui Ghilgames”. Acest poem al culturii asiro-babiloniene dateaza de la inceputul secolului al treilea inainte de Hristos. Tocmai de aceea este considerat cea mai veche opera literara din toate timpurile.
Suportul pe care epopeea a fost gasita il reprezinta douasprezece tablite din lut, care au fost gasite in biblioteca regelui asirian Assurbanipal.
Conform acestei marete epopei, Ghilgames este ales pentru a-l infrunta pe despotul Enkidu. Acest despot isi tiraniza neincetat supusii care erau supusi neincetat la fel si fel de suplicii: femeile erau doar simple obicte care trebuiau sa ii serveasca neincetat placerilor carnale neistovite ale zeului, iar barbatii erau considerati niste simple slugi care trebuiau sa indure felurite poveri. Toti acesti oameni nemaiputand sa indure aceste suplicii, au cerut ajutorul zeilor care l-au trimis pe Ghilgames pentru a-i salva.
Pentru inceput, Ghilgames trimite o curtezana sa-l seduca pe Enkidu. Curtezana se impreuneaza cu el timp de 7 zile si 7 nopti, reusind sa-l aduca la starea de om. Enkidu o urmeaza pana in cetate unde invata ce este viata civilizata. Aici se va confrunta cu Ghilgames care va iesi invingator.
Insa Ghilgames se imprieteneste cu adversarul sau. Ghilgames lupta de multe ori avandu-l alaturi pe Enkidu, cei doi devenind prieteni foarte apropiati.
Zeita Istar se indragosteste de Ghilgames, insa acesta o respinge insolent. Dupa ce si Enkidu sfideaza zeita si o insulta fara retinere, Istar se razbuna si-l imbolnaveste pe Enkidu, acesta murind dupa zile de agonie, lasandu-l neconsolat pe Ghilgames. Dupa inmormantarea prietenului sau, Ghilgames rataceste prin desert fiind terorizat de idea mortii. Isi doreste sa devina nemuritor.
El stie ca Utnapistin, singurul care a supravietuit potopului trimis de zei, traieste inca si hotaraste sa-l caute. Dupe ce-l gaseste, il face sa-i dezvaluie planta vietii, numita “batranul revenit tanar”. Gasind planta, porneste spre cetatea sa cu intentia de a o imparti cu supusii sai. Insa pe drum, un sarpe atras de parfumul florii fermecate o mananca. Ghilgames pierde astfel nemurirea, hotarandu-se sa revina la Uruk si sa-si reia vechiul mod de viata.
Conform legendelor, doua treimi din el sunt de zeu, iar o treime este omeneasca. Forma trupului sau este data insasi de zei, iar mama sa l-a scaldat in frumusete. Constructor de seama, isi transforma cetatea intr-o fortareata impenetrabila, inconjurata de un zid lung de 9 km, flancat de peste 900 de turnuri. Multe legende afirma chiar faptul ca Ghilgames ar fi fost un erou viu, care ar fi domnit peste tinuturile orientale.
Ai vreo nelămurire?