Criza extrem de grava prin care trece statul francez spre sfarsitul secolului al XVIII-lea, cat si exemplul american au determinat izbucnirea Revolutiei Franceze din anul 1789. Adunarea Starilor Generale de la 5 mai 1789 s-a incheiat cu separarea starii a treia (reprezentand majoritatea populatiei, in procent aproximativ de 96%) de primele doua stari {clerul si nobilimea) si proclamarea Adunarii Nationale.

Asedierea si daramarea Bastiliei, la 14 iulie 1789, a simbolizat rasturnarea monarhiei absolute. Aceasta data a fost aleasa ca zi nationala a Frantei.
in timpul monarhiei constitutionale (1789-1792), Franta s-a transformat intr-un stat burghez fundamentat pe “Declaratia drepturilor omului si ale cetateanului” adoptata la 26 august 1789. Proclamarea principiilor democratice- libertate, egalitate fraternitate – au reprezentat o noua mare cucerire a Revolutiei.

Desi a jurat sa respecte noua Constitutie a tarii, regele a fugit din tara (iunie 1791). Adus inapoi, el a pierdut sustinerea populatiei, care a abolit monarhia la 10 august 1792 si a ales prin vot universal o noua adunare – Conventia Nationala. La 21 septembrie 1792, Franta a fost proclamata Republica. Regele Ludovic al XVII-lea a fost judecat si condamnat la moarte, fapt ce a starnit proteste in multe tari europene, (Anglia, Olanda, Austria, Prusia, Spania).

Ulterior, Conventia a fost fractionata in mai multe grupari. Girondinii (deputati din departamentul Gironde) reprezentau grupul politic moderat. Reprezentanti ai marii burghezii ce considerau revolutia incheiata, ei au fost inlaturati printr-o lovitura de stat de catre iacobini, numiti asa, intrucat isi tineau intrunirile in biblioteca Manastirii Sf. Iacob din Paris.

Trimite prietenilor

Ai vreo nelămurire?