Este un concept care desemneaza spiritul generatiilor de creatori care s-au afirmat dupa cel de-al doilea razboi mondial. Spre deosebire de modernismul interbelic, neomodernismul nu mai face apel la sincronizarea cu spiritul veacului, ci la recuperarea unor modele clasice, exemplare (vezi, de pilda, vol. in dulcele stil clasic al lui Nichita Stanescu).

Directia literara cuprinde scriitorii care si-au desfasurat activitatea in jurul Cercului literar de la Sibiu – Radu Stanca, st. A. Doinas, Ion Negoitescu s.a., generatia poetilor “saizecisti” – Nichita Stanescu, Marin Sorescu, Ana Blandiana, Ioan Alexandru etc. si generatia '70 – Leunid Dimov, Mircea Ivanescu, Ileana Malancioiu, Emil Brumam, Mircea Dinescu s.a.

Trasaturi: reinstaurarea lirismului, prezenta subiectivitatii in planul trairilor afective si “aventura cunoasterii”, parodia, ironia, ludicul, poezia miturilor si a simbolurilor culturale (la Marin Sorescu) etc.

In neomodernism, poezia este vazuta ca joc cu limbajul si cu toate conventiile lui; poetul experimentului in limbaj este, cu precadere, Nichita Stanescu, a carui dubla atitudine se manifesta si la nivelul clasicizarii expresiei poetice.

Trimite prietenilor

Ai vreo nelămurire?

Tagged: