Fantasticul la I.Creanga este umamizat, la fel ca si in basmul popular, dar in plus, aceste personaje din povesti, au comportament, gesturi, psihologie, mentalitate la fel cu a eroilor din “Amintiri din copilarie”, deci amintesc de o lume concreta taraneasca, humulesteana.
Astfel:-Maria sa Ros, nu are un comportament demn de imparat, el se comporta familiar, taranesti: se uita “de-a mirare ” la petitori. Imparatul batrin vorbeste, isi cearta si isi sfatuieste copii asemenea unui taran istet de la tara.
-Harap-Alb, este eroul principal al povestirii, al carui formare ca om, viitor sot si conducator se prezinta. El dobindeste treptat intelepciune, maturitate si experienta vieti. Conflictul basmului este determinat de nerespectarea sfatului parintesc (sa se fereasca de omul spin).
Povestea lui Harap-Alb are in linii mari urmatorul subiect: Verde-imparat ii cere fratelui sau sa-i trimita pe cel mai vrednic dintre nepoti ca sa-l lase urmas dupa ce n-o mai fi: craiul, tatal bautilor, il supune unei probe a curajului , la care nu rezista decit mezinul. Acesta, povatuit de Sfinta Duminica, pe care o milostivise, ii alege un cal nazdravan, care in aparenta este o mirtoaga, si pleaca la drum nu inainte de a asculta sfaturile tatalui sau. in ciuda povetelor este pacalit de Spin, care-l face rob. Ajunsi la casa lui Verde-imparat , spinul se da drept nepotul mostenitor si din orgoliu nemasurat il supune pe adevaratul nepot unor incercari deosebite, poruncindu-i, pe rind, sa aduca “salatile” din gradina ursului, pietrele nestemate din gradina cerbului si pe fata imparatului Ros. Ajutat de felurite personaje, povatuit de cal, insotit de niste simpatici monstri; Harap-Alb se descurca de minune in toate imprejurarile. in final impostorul este demascat si pedepsit si, eroul este rasplatit primind binecuvintarea imparatului Verde, imparatia si pe fiica imparatului Ros.
In povestire se evidentiaza caracterele deosebite ale lui Harap-Alb: bunatate, cinste generozitate, mila, prezentindu-se formarea lui ca viitor conducator sensibil la suferintele celor multi. El plinge cind este dejenit, este mai fricos decit o femeie si are simtul umorului, distrindu-se pe seama tovarasilor de drum si astfel se comporta, actioneaza si vorbeste asemenea oamenilor obisnuiti, isi cearta calul asemenea unui flacau de la tara.
Experienta de viata are rostul de a instrui un caracter in formare.
Insotitorii lui Harap-Alb (Ochila,Orbila,Pindila,Chiorila,Nimarila) se comporta si ei omeneste, se comporta ca si Nica din Amintiri cind cauta pupaza.
Ceea ce-l caracterizeaza pe I.Creanga este: localizarea fantasticului. Prin detalii realiste, lumea fabuloasa coboara intr-un plan de existenta care poate fi localizat geografig si istoric. Harap-Alb si personajele care il insotesc se comporta taraneste si vorbesc moldoveneste.
Ai vreo nelămurire?