Adevarata ascensiune pe care o cunoaste Egiptul incepe odata cu aparitia domniilor faraonilor. Aceasta foarte lunga perioada incepe aproximativ cu 3200 de ani inaintea nasterii Mantuitorului. Atunci este fondata prima dinastie care mai era supranumita si dinastia thinita. Ea a fost fondata de Menes, faraonul care a cucerit si unificat tot Egiptul. A fost ajutat si de capeteniile locale impreuna cu care au reusit sa supuna regiuni mai intinse din Delta Nilului si din Egiptul de Sus. S-au format astfel regatul Egiptului de Jos si al Egiptului de Sus.

Cu el incepe dinastia I. Acesta a intemeiat la granita dintre Egiptul de Sus si cel de Jos cetatea “Zidul Alb”, denumita mai tarziu Memphis. Dupa Menes urmeaza, printre altii, regii Djer si Wadj, iar din dinastia a II-a Nynetjer si Khasekhemwy.

Dinastia a II-a incepe in anul 2815 inainte de Hristos si dureaza pana in anul 2778 inainte de Hristos. In timpul acestei dinastii, capitala era stabilita in orasul This, zeul cel mai venerat fiind Seth, fratele cel malefic al lui Osiris si al lui Isis. Printre regi se numara Nebre, Nineter, Peribsen. Primele doua dinastii au domnit in perioada timpurie a statului egiptean antic. Regii au organizat apararea Egiptului, au infiintat o administratie centrala si au purtat tratative chiar si cu cetatea Byblos din Liban. S-au dezvoltat scrierea si socotitul, prelucrarea pietrei si alte arte. In aceasta perioada s-au pus bazele statului egiptean.

O data cu dinastia a III-a, circa 2723 inainte de Hristos, a debutat Regatul Vechi. Djoser, unul dintre regii ei, a mutat capitala la Memphis si a construit la Saqqara o piramida in trepte, spre a-i servi drept mormant. Piramida aceasta este considerata piramida care a dat startul construirii obsesive de piramide care a culminat cu realizarea unei dintre cele sapte minuni ale lumii – Marea Piramida. Piramida lui Djoser are o inaltime de 60 m si este cea mai veche constructie din piatra de asemenea dimensiuni din lume. printre faraonii care au domnit in timpul acestei dinastii se numara Sanakht, Khaba, Neferka si Hu.
Din dinastia a IV-a s-a distins faraonul Kheops. Dinastia debuteaza aproximativ in anul 2723 inainte de Hristos si dureaza pana anul 2563 inainte de Hristos. Regii din aceasta dinastie sunt Snefru, Keops, Dudufri, Kefren, Mykerinos. Din punct de vedere arhitectural si nu numai, aceasta perioada coincide apogeului Egiptului Antic, in care au fost construite cele mai impresionante monumente. Faraonul Keops este cel caruia ii apartine cea mai mare dintre piramidele care au fost construite vreodata. Ea se afla la Gizeh, iar inaltimea ei de aproape 147 m demonstreaza limpede ca faraonul era in masura sa utilizeze resursele intregului Egipt pentru planurile sale. Cuvantul sau era ordin, iar supusii sai il considerau un zeu. Tot in aceasta perioada este construit si un alt simbol al Egiptului si anume Sfinxul.

Regii din dinastia a V-a il venerau cu fervoare pe zeul Soarelui, Ra. Faraonul Sahure relata pe la 2500 i.Hr. despre campania sa victorioasa impotriva libienilor si despre expeditia flotei sale de-a lungul tarmurilor Mediteranei, spre Byblos. Dinastia incepe cu aproximatie in anul 2563 inainte de Hristos si dureaza pana in anul 2423 inainte de Hristos. In perioada Regatului Vechi, Egiptul si-a consolidat granitele si a trimis expeditii care sa aduca materii prime, in primul rand piatra, minereuri si lemn. S-a asigurat influenta egipteana la sud de prima cataracta, in Nubia, si in Peninsula Sinai, dar inca nu exista tendinta de extindere a Egiptului prin cuceriri. Printre regii acelei perioade amintim pe Userkaf, Sahure, Isesi, Unas. Din timpul acestei dinastii dateaza textul reprodus de regele din dinastia etiopiana sabaka, ca si mitul lui Horus si al lui Seth, dar si textul fundamental al teologiei din Memfis.

Dinastia a IV-a debuteaza cu aproximatie in anul 2423 inainte de Hristos si dureaza pana in anul 2263 inainte de Hristos. Faraonii care au domnit au fost Usirkare, Pepi I, Merire si Pepi al II-lea. In aceasta perioada se formeaza o nobilime independenta, iar functiile devin ereditare. Pepi al II-lea are cea mai lunga domnie din istoria Egiptului. Spre sfarsitul dinastiei a Vl-a, Regatul Vechi a inceput sa decada: inaltii functionari din provincii dobandisera o foarte mare putere personala, slabind astfel influenta faraonului. Apoi, statul si-a pierdut o parte din venituri, deoarece templele isi sporeau mereu posesiunile. Succesiunea la tron se decidea tot mai adesea prin lupta. Multi suverani domneau doar pentru perioade scurte si izbucneau razboaie civile.

Incepand cu anul 2263 inainte de Hristos se instaleaza prima perioada intermediara, urmata apoi de perioada Imperiului de Mijloc. In jurul anului 2100 inainte de Hristos, Egiptul s-a impartit in mai multe regate. A inceput Prima perioada interimara. S-au impus doua regate: suveranii dinastiilor a IX-a si a X-a guvernau de la Heracleopolis, in apropierea Oazei Fayum, iar domnitorii dinastiei a Xl-a si-au fixat capitala la Theba, Luxorul de astazi. Dinastiile au guvernat simultan si se infruntau intre ele.

Suveranii de la Theba au castigat lupta. Pe la 2000 inainte de Hristos, Mentu-hotep al ll-lea a unit intregul Egipt sub domnia sa si a intemeiat Regatul Mijlociu. Faraonul Ammenemes I, primul suveran al dinastiei a XII-a, a consolidat din nou puterea si pozitia centrala a regelui. El a mutat capitala de la Theba la Ithet-Taui, la sud de Memphis. Faraonii acestei dinastii au contribuit la inflorirea Egiptului.

Trimite prietenilor

Ai vreo nelămurire?