Prezentam detaliat unul din cazurile tipice, care ofera un tablou disfunctional polimorf in diversitate, si care a necesitat interventii curativo-recuperatorii mai complexe, oarecum opuse din punct de vedere strategic. Specialistii au actionat din interiorul cuplului concomitent catre cei doi parteneri si, prin ei, din nou spre cuplu. Majoritatea cazurilor incluse in psihoterapie au beneficiat in general de aceste formule terapeutice, cu adaptarea problematicii la “simptomul-tinta” al cuplului.
Cei doi parteneri sunt casatoriti de 17 ani, avand doi copii (un fiu de 12 ani si o fiica de 14 ani)
El – 42 de ani, economist. Ea – 37 ani, functionara, internata cu diagnosticul decompensare depresiva cu intoxicatie etanolica, pe fondul unei dezvoltari distimo-impulsive intretinuta reactiv.
Prezentarea cazului. Ea se casatoreste dupa terminarea liceului, renuntand din acest motiv la continuarea studiilor, desi avusese succese remarcabile pe parcursul scolii. Sotul ii impune initial statutul de casnica, pe o perioada de cinci ani, fapt ce ii creeaza un mare sentiment de frustratie. Fiind absolventa a unei scoli postliceale, reuseste sa-si convinga sotul asupra necesitatii de a se incadra in campul muncii. Sotul accepta cu greutate, dai finalmente este de acord cu angajarea sotiei pe un post in cadrul aceleiasi institutii in care lucra si el. Pe parcursul programului aveau posibilitatea sa se intalneasca foarte frecvent.
Cu timpul insa sotul se obisnuieste sa-si supravegheze si sa controleze sotia, la inceput discret, apoi fatis si ostil, ceea ce ii creeaza acesteia un sentiment de jena fata de colege, o stare continua de frustratie si complexe de inferioritate. Fiind o fire sensibila, cu o anume labilitate afectiva, sotia dezvolta treptat conduite nevrotice (anxietate, inferioritate si culpa). Introversia si timiditatea, sentimentele de jena si durerea morala o impiedica in a-si sustine “cauza” intr-un raport deschis cu sotul sau, fata de a carui gelozie, suspiciune si ostilitate agresiva manifesta teama si dezgust. Sunt tot mai frecvente conflictele manifeste in cuplu, ideile de gelozie ale sotului, urmate de un comportament punitiv-restrictiv la adresa sotiei. Viata comuna se restrange tot mai semnificativ, sotul alimentand un climat “de teroare” in familie, neglijandu-si pe de alta parte indatoririle casnice si preferind tot mai des “iesirile cu prietenii”. Concomitent, el ii impune partenerei sale o totala claustrare la domiciliu, “controland-o” telefonic frecvent, pe perioada in care lipseste de acasa.
Ai vreo nelămurire?