Autohtonii
Pentru secolul III-VIII singurele izvoare pe baza carora poate fi reconstituit modul de viata al autohtonilor sunt cele arheologice.
Populatia locala:
– vorbeste o limba romanica;
– era sedentara, compusa din agricultori si pastori;
– locuia in mici asezari rurale ridicate in zone greu accesibile;
Sunt documentate peste 1 000 de asezari in care a fost descoperita o cultura materiala de factura romanica si bizantina diferita de cea a migratorilor.
Autohtonii sunt organizati din punct de vedere politic in “tari” (uniune de mai multe sate):
– conduse de un jude (de la latinescul judex);
– constituie nucleele politice ale viitoarelor cnezate si voievodate
– romanesti.
Raporturi intre autohtoni si migratori
Dominatia militara a migratorilor asupra autohtonilor a constat in plata unui tribut.
in zonele in care au convietuit cu autohtonii, migratorii au devenit patura conducatoare.
Stapanirea germanica nu a lasat urme vizibile in limba si organizarea social-politica a romanilor.
Stapanirea turanica: – migratorii erau inferiori din punct de vedere numeric si cultural;
– au fost asimilati treptat de catre autohtonii majoritari.
Slavii au reprezentat o exceptie:
– au determinat impunerea in limba romana a unor termeni ce desemneaza conducatorii politico-militari (cneaz si voievod);
– influente slave se regasesc si in: – toponimie – Targoviste, hidronimie – Bistrita, onomastica – Dan.
– limba slavona devine limba oficiala de cult dupa crestinarea slavilor (sec. IX).
– in ciuda acestor influente, limba romana nu isi pierde caracterul latin.
Slavii – au contribuit la accentuarea ruralizarii vietii in regiune;
– au convietuit pasnic cu autohtonii fiind asimilati de catre acestia.
Consecintele migratiilor sunt negative:
– jafuri, distrugeri;
– deplasari de populatie;
– stare de nesiguranta;
– au intarziat evolutia civilizatiei daco-romane si romanice.
Ai vreo nelămurire?