In Peninsula Apennina (numele “Italia” s-a incetatenit pentru intreaga peninsula prin secolul al III-lea i.e.n.), in contextul “marii migratii egeene”, la sfirsitul secolului al XIII-lea i.e.n. si inceputul celui de-al XII-lea, un prim val de triburi indoeuropene italice, cel latino-falisc, din care faceau parte latinii, se desprinde de pe Dunarea Mijlocie, traverseaza muntii si patrunde in Italia. Latinii s-au fixat pe Tibru prin secolul al X-lea i.e.n., ocupand cu preponderenta teritoriul din sudul fluviului si o ingusta fasie in nordul cursului sau inferior.
Teritoriul astfel ocupat a capatat denumirea de Latium, Urmatorul sl cel mai numeros val indoenrop; italic este cel osco-umbrio-sabelic, din care faceau parte sabinii, patrunde in Italia prin secolul al XI lea i.e.n. in fine, ultimul important de populatii ce patrunde in Peninsula este cel etrusc, in secolele X-IX i.e.n.; sorgintea lor este controversata, nici una cele zece mii de inscriptii ramase (alfabet prin filiera greaca, dupa altii feniciana, intr-o limba ce nu se aseamana cu vreo alta cunoscuta nefiind descifrate. Fie ca au venit din Asia Mica, fie ca au traversat Alpii venind din nord-est, etruscii, fixati mai intai la vest de Muntii Apennini, intre Arno si Tibru, in Etruria si apoi in Latium, Campan.
Campia Padului (secolele VIII-VI i.e.n.), au creat o civilizatie care, prin nivelul sau ridicat si prin lipsa cunostintelor despre limba si o ginea etruscilor, ramane, inca, enigmatica, in secolul al VI-lea i.e.n. este cunoscuta federatia celor 12 orase etrusce (Volsinii, Veii, Cae Rusellae, Tarquinii, Populonia, Arretium, Perusia, Clusium, Croton Volaterrae, Vetulosia), o amfictionie cu capitala la Volsi unde se intrunea anual “concilium Etruriae”.
Organizarea lor politica – orasul-stat, condus de rege si, mai tarziu, de un magistrat ales – inclusiv unele insemne ale acestuia (toga de purpura, scaunul reg fasciile – manunchiuri de vergele avand infipte securi, semn al drept lui de viata si de moarte – pe care le purtau lictorii Inaintea regelui organizarea religioasa si a pantheonului (pe triade de zei), chiar unele zeitati, unele obiceiuri si jocuri (cel al luptelor de gladiato” de exemplu) au fost adoptate si do romani. si alfabetul latin a cunoscu filiera etrusca.
Chiar “Lupoaica”, celebrul simbol al Romei, instalat pe Capitoliu In 500 i.e.n., este un bronz etrusc din secolul al VI-le i.e.n. (gemenii au fost sculptati mult mai tarziu in secolul al XVI-lea) Expansiunea etrusca in sud a fost oprita datorita ciocnirii intereselo lor cu cele ale colonilor greci, prezenti in Italia Inca din 754 i.e.n, prin intemeierea coloniei Cumae (chiar aici au avut loc doua infranger hotaratoare ale etruscilor: in 524 i.e.n., de catre grecii condusi de Aristodemos Malakos si in 474 i.e n. in batalia navala comandata de tiranu syracuzan Hieron I). Invazia coltilor (galii), la inceputul secolului a IV-lea i.e.n., apoi atacurile romane duc la prabusirea definitiva a puterii etrusce (Volsinii ultimul oras-stat etrusc, cade in 265 i.e.n.), acestia fiind complet uitati inca din secolul I i.e.n.
Ai vreo nelămurire?