Civilizatia egipteana s-a dezvoltat pe un teritoriu mic: suprafata cultivabila a Egiptului faraonic nu o depasea pe aceea a Belgiei de azi. Locuitorii, mai degraba scunzi de statura (media 1,63 m barbatii, 1,51 m femeile), erau inruditi somatic si lingvistic cu populatiile Africii de nord si central-orientale. in epoca neoliticului triburile nord-africane de vinatori nomazi au migrat populind Delta si, progresiv, valea Nilului, regiuni care le ofereau posibili tati optime si pentru o viata agricola. Ca rasa, tipul egiptean era un amestec de hamiti si semiti. Au devenit sedentari, agricultori (probabil in mileniul al V-lea i.e.n), au domesticit boul, asinul si porcul, si au continuat sa-si confectioneze pana tirziu in epoca istorica, unelte din piatra.

Inceputurile civilizatiei egiptene, documentate arheologic, se grupeaza in trei faze: badariana, amratiana si nagadiana (sau gerzeana). Prima, care se situeaza la inceputul mileniului al lV-lea i.e.n. s-a extins din Egiptul central in majoritatea zonei meridionale. In aceasta perioada se fac primele schimburi comerciale, se lucreaza arama si o frumoasa ceramica neagra, cu tranzitii cromatice spre brun si rosu. In faza amratiana (databila intre 3800-3600 i.e.n.) schimburile comerciale s-au extins pana in Etiopia si Siria, uneltele si armele de silex erau fin lucrate, iar ceramica rosie cu o mare varietate de forme era decorata cu incizii geometrice si scene.

In fine, cultura nagadiana sau cea gerzeana s-au dezvoltat din cea amratiana incepand de prin 3600 i.e.n. Ceramica tipica ornamentata cu desene lucrate in rosu imita forma vaselor de piatra. Apar acum pentru prima data in lume vasele de faianta. Influentele Asiei Mici sunt atestate de folosirea caramizii de lut si a sigiliilor cilindrice mesopotamiene, de reprezentarea unor animale fantastice si de aparitia unei scrieri pictografice. Cultura gerzeana a continuat pana la inceputul epocii istorice (sfirsitul mileniului al IV-lea i.e.n.).

In aceasta lunga perioada numita “pre-dinastica” s-au produs diferentierile sociale in clase, teritoriul Egiptului a fost impartit in 42 de unitati teritoriale, economice, administrative si politice (numite nome), iar comunitatile gentilice s-au organizat in doua mari state separate un fel de uniuni de ginti in nordul tarii (Egiptul de Jos) si in sud (Egiptul de Sus).

Trimite prietenilor

Ai vreo nelămurire?