Contributia directa a lui Solon la afirmarea democratiei ateniene fu insa intemeierea pe avere (timoeratia, de la time =cens), nu pe nastere (genocratia, de la genos = familie, nastere), a dreptului de participare la magistratura, pana la el apanaj al eupatrizilor. Pentru o buna aplicare a dreptului censitar, Solon restructura clasele censitare. in urma reformei timocratice a lui Solon s-au separat patru clase censitare: pentnkosiomedimnii, cavalerii (300 de medim-ne), zeugithi (200 de medimne), acestia erau cei mai numerosi, precum si tethi (sub 200 de medimne). Participarea militara fu stabilita in functie de aceasta ierarhizare.
Astfel, prima clasa furniza marina (inclusiv corabiile si echipamentul de lupta), a doua forma cavaleria, a treia forma infanteria hoplita, oare cuprindea numai infanteristi grei, cu “panoplia” (casca, platosa, cnemide – jambiere -, scut, lance, sabie, cutit) care, cantarind peste 30 de kilograme, era purtata fie de sclavi, fie in carele trenului regimentar; in fine, a patra clasa, care nu avea drept de magistratura, dar era scutita de impozite, forma infanteria usoara, cu sarcini auxiliare, rareori mobilizata. Toate clasele erau, insa, egale la vot si in adunarea poporului (Ecclesia), din care faceau parte toti cetatenii majori.
Solon a intarit rolul celebrului tribunal de apel (Heliaia), compus din 6 000 de heliasti (judecatori, trasi la sorti anual, cate 600 din fiecare trib, dintre cetatenii de peste 30 de ani). Heliastii formau zece curti de justitie a cate 500 de heliasti titulari si 100 de heliasti supleanti. Pentru a reduce si mai mult influenta eupatrizilor, Solon a limitat atributiile Areopagului, intemeind consiliul philiilor gentililce, numit Bule, cu sarcina de a-i asista pe arhonti. Bule era format din 400 de cetateni, desemnati prin sorti dintre candidatii alesi de circumscriptiile electorale (cleme) in care era impartita Attica. Bule desemna consiliul pritanilor (50), care isi alegeau zilnic presedintele, epistatul. Totusi, democratia lui Solon, chiar si imbunatatita de urmasi, era limitata de modul de productie sclavagist.
Economia cetatii se sprijinea pe munca sclavilor (circa 180 000 in Atena) si pe cea a metecilor (60 000); de prevederile democratice ale “constitutiei” soloniene beneficiau numai 30 000 (circa) de cetateni majori impreuna cu familiile lor (circa 80 000 de femei si copii liberi). in fond, legislatia politico-sociala a lui Solon a mentinut genocratia, largind-o numai pana la cuprinderea tuturor barbatilor liberi. “Constitutia” lui Solon permise, insa, Atenei sa ia parte la renasterea economica a intregii Grecii. Initial rod al activi
tatii cetatilor ioniene ale Asiei Mici, renasterea economica greaca se datoreaza si cetatilor doriene si Atenei mai cu seama, in scurt timp, fura fundate zeci de colonii pe care s-a intemeiat puterea economica a grecilor pe mare. Grecii controlau aproape in intregime Marea Neagra, Egeea, Adriatica, Marea Tireniana, Mediterana Orientala si Occidentala. Progresul Atenei, a carui baza o pusese Solon, era impus si de lipsa de resurse agricole proprii, mai ales de grane; comertul maritim cu grane devine treptat cvasimonopol atenian, la succesul caruia a contribuit prevederea din legislatia lui Solon, care, contrar cutumei spartane sau tebane, permitea cetatenilor sa munceasca.
Dupa ce si-a vazut legile fixate, Solon obtinu de la arhonti si cetateni juramantul ca le vor respecta, isi depuse mandatul si parasi cetatea. Dupa un sir de calatorii in Egipt si Asia Mica se reintoarse in tara (559 i.e.n.), pe care o gasi prada luptelor civile. Se spune ca ar fi murit (558 i.e.n.) de inima rea deoarece concetatenii sai nu si-au respectat juramantul. Personalitate de exceptie, Solon si-a dominat contemporanii prin inteligenta sa politica deosebita, pentru care, dealtfel, grecii l-au plasat, alaturi de Thales din Milet, Bias din Priena, Cleobulos din Lindos, Pitakos din Mitilene, Kylon din Lacedemonia si Periandros din Corint, in galeria celor “sapte intelepti” ai Greciei.
Ai vreo nelămurire?