Documentele scrise mesopotamiene nu vorbesc despre cuceririle sumero-babilonienilor in domeniul tehnicii, considerand ca tehnica nu este un lucru demn de a fi consemnat.
Cu toate acestea, o inventie atat de revolutionara ca roata a aparut in Meso-potamia. Primele reprezentari, gasite in Sumer, ale unor vehicole cu roti dateaza de la mijlocul mileniului al IV-lea i.e.n.; vehicole care vor inlocui treptat sania trasa de boi. Spre sfirsitul mileniului urmator, carele cu doua si cu patru roti se foloseau in Sumer in mod curent.
Se pare ca si inventia rotii olarului se datoreste tot Sumerului. Aceasta inventie a dus nu numai la o considerabila dezvoltare (cantitativa si calitativa) a ceramicii, ci si la aparitia unui mestesug bine definit si la aparitia unui tip de mestesugar specializat olarul. Nu se stie cu certitudine daca plugul a aparut mai intii in Mesopotamia sau in Egipt; dar stim ca sumerienii au inventat acel combinat de plug-semanatoare amintit mai sus. In domeniul constructiilor, marile edificii sumero-babiloniene si asiriene impresionau prin proportiile lor colosale, desi folosind un material atat de ingrat cum este caramida uscata.
Asiro-babilonienii s-au dovedit a fi mesteri priceputi si in constructia podurilor. S-au gasit in vechea albie a Eufratului resturile a sapte picioare de pod, masive, din caramida, fiecare picior la o distanta de 9 m unul de altul intr-un punct unde albia fluviului era lata de o mie de metri: ceea ce inseamna ca podul avea peste o suta de asemenea picioare. Partea carosabila a podului, lata de aprox. 10 m, era din trunchiuri de palmier. Se pare ca podul era acoperit. Desigur ca pentru constructia lui cursul fluviului fusese in prealabil deviat (cf. A. Mondini).
La un relativ inalt nivel tehnic s-a ajuns in Mesopotamia in domeniul constructiei carelor de lupta, a corabiilor (care navigau pe mare inca de la mijlocul mileniului al III-lea i.e.n.), sau a masinilor de razboi, de asediu si de atac. In mileniul al III-lea i.e.n. orasul Uruk avea turnatorii si cuptoare de topire pentru temperaturi inalte. Avansata era tehnologia tabacariei si cea a tesutului.
In mileniul al II-lea i.e.n. fierarii babilonieni lucrau broaste cu chei, din arama sau din bronz. La inceputul mileniului I i.e.n. mestesugarii asirieni preparau pasta de sticla opaca, faianta sticloasa si teracota emailata; lucrau ornamente in mozaic (tehnica preluata apoi de persi) si cunosteau fabricarea sticlei suflate. Cele dintii drumuri bune din lume, pietruite, ale caror urme se mai vad si azi, au aparut in Asiria; drumuri bine intretinute si controlate, cu indicatoare, cu consolidari in zonele de desert, cu poduri de piatra si, din loc in loc, cu fintini pentru calatori.
Ai vreo nelămurire?