Sistemul de constructii din Orientul Apropiat (case de lut, tencuite si cu peretii decorati) s-a pastrat si in Asia Meridionala si Orientala, din Iran pana in valea Indusului si chiar pana in Extremul Orient.

In China insa, pe malurile Fluviului Galben cultura neolitica cea mai importanta (Yang Shao) avea caractere diferite. Casele, fara pereti propriu-zisi, partial ingropate si cu acoperisul sprijinindu-se pe un stilp central sau pe mai multi, aveau un plan circular in general cu diametrul de 5 m dar si rectangular; in care caz, lungimea caselor atingea chiar 20 m.

In Europa Orientala si Sud-Orientala locuintele neolitice din mileniul al V-lea i.e.n. constau din vaste constructii rectangulare sau trapezoidale, cu pereti alcatuiti din siruri continui de pari infipti in pamint pana la o adincime de 2 m. Casele puteau atinge o lungime de 40 m si latimea de 10 m ca in Po-lonia; sau ca in Romania, in asezarile de la Trusesti, Traian sau Haba-sesti o lungime de 20-30 m si o latime de 5-7 m.

Acestea erau, separe, locuinte colective, de grup (fapt contestat insa de unii arheologi). Spre sfirsitul neoliticului asezarile de pe coline (ca, in tara noastra, cele de la Salcuta, Cucuteni sau Habasesti) erau intarite cu doua santuri de aparare; la Cucuteni se adauga si un val de pietre lat de 2-3 m si inalt de 5 -9 m.

In Europa Centrala locuintele aveau la inceputul neoliticului forma de colibe ovale sau circulare, bordeie partial ingropate in pamint, cu sarpanta si pereti de gard impletit, deci nu mult deosebite de cele de la sfirsitul paleoliticului. Incepand din mileniul al V-lea i.e.n. se intilnesc atat case mici cat si constructii de 35-45 m lungime, cu peretii din pari infipti si inalti chiar de 6 m, cu cuptoare alaturi de locuinta si cu gropi pentru depozitat alimente.

In nordul Europei locuintele aveau si pardoseala, din scoarta de copac si nisip. In sfirsit, in Europa Centrala si Meridionala se construiau incepand din mileniul al III-lea i.e.n. si locuinte lacustre (palafite), in zonele mlastinoase. S-au descoperit aprox. 30 de asemenea asezari in Italia (de ex. la La-gozza, prov. Milano), 30 in Franta (Chassey, etc.) si peste 300 in Elvetia (Horgen, Cartaillod, s.a.).

Palafita din Robenhausen (Austria) se intinde pe mai bine de 4 ha si este legata de uscat cu o punte lunga de aprox. 2 km. La palafita din Ledro (prov. Trentino, Italia) omul neolitic a folosit pentru constructia acestei asezari peste 10 000 de stilpi de sustinere.

     

Ai vreo nelămurire?