Daca in Ulise Penelopa afisa doua ipostaze, de “zgripturoaica” si “scorpie”, in Penelopa, fidelitatea sotiei ramane constanta numai ca lacrimile ei, “alunecand din mare”, par sa urce cota apelor. Sirenele, in acest caz, “se simt mai in larg” “si astfel” se accentueaza contradictiile/ “intre plansul de pe uscat si cantecul de pe mare”. Stoicii, pasivi, zambesc ” la curgerea eterna” (Stoicii) in timp ce troienii “cuprinsi de spaima”- intelegem prin ei pe cei moderni – tresar la troznetul garderobei “calului troian” (O, zei!).
Troia, Tyrul, Ninive si Susa si Babilonul, si Cartagina, si Roma, si Bizantul, cum si sotia, cazuta “In groapa cu lei”, trimit prin reflectie, la un mare spectacol al omenirii, prezentat de Eminescu in celebrul sau poem, Memento mori. Acolo, disolutie si scepticism adanc. Marin Sorescu, in micul sau poem, prezinta o alta filozofie. Sa intuim in textul poetic un “Nil admirari” horatian, atitudine stoica reminiscenta unor lecturi?; s-o numim filozofia aparentei seninatati? Viziunea este alta Staruie aici ideea refacerii vechilor civilizatii, sub noi forme, in prim plan, reabilitarea conditiei feminine, de dincoace de momentul genezei: “Si de atunci eu ma antrenez sa inving leii…/ Sa-mi scot femeia din groapa cu lei./Si, impreuna, sa fundam frumosul oras, Troia/ Si apoi frumosul oras Tir…/Si frumosul oras Ninive si mandrul Babilon/ Si Susa si Cartagina si Roma si Bizantul…” (Luptatorul pe doua fronturi). O noua conceptie asupra istoriei! Luptatorul, spirit constructiv, are o dialectica proprie. El nu poate fi, in acest caz, decat optimist.
Conducator al Cenaclului literar “Ramuri”, la Craiova, ani de-a randul, Marin Sorescu nu va ignora valorile clasicismului antic. Prezentari de creatii originale, precedate, deseori, de programe muzicale, de catre Corul Filarmonicii Craiova. In cadrul unor sedinte literare – referate privind operele scriitorilor greci si latini. Printre acestea putem cita memorabila sedinta din februarie, 1988, in Sala Oglinzilor a muzeului craiovean. Colegul de catedra Emil Dumitrascu, latinist si bun cunoscator al limbii eline, prezenta “Notiuni de metrica si prozodie clasica”, .Ulterior. “Pindarus inimitabilis”. Demonstratii pe text, cu citate edificatoare. Marin Sorescu – incantat: “Avem nevoie, preciza el, de universitari. Nu putem discuta creatii contemporane, fara un suport clasic.”
Aceasta pasiune pentru valorile clasicismului antic isi va gasi expresie si in continutul unor prelegeri tinute in fata studentilor de la Facultatea de Litere si Istorie a Universitatii din Craiova (Inspiratie si creativitate – modalitati privilegiate ale eului creator”, curs, anul IV; 'Teoria dramei”, curs, anul I, sectia Actorie/ Postii, tragicii greci si latini, filozofii de toate nuantele, prezentati in utile sinteze cu observatii personale si cu dese raportari la intreaga literatura europeana Originalitatea prelegerilor cat si discutiile din cadrul unor seminarii intaresc convingerea ca Marin Sorescu se ferea de formule didactice, traditionale. Contributiile? Relevante!
Ai vreo nelămurire?