Prima etapa a acestei civilizatii a fost opera sumerienilr.
Creatori ai celei mai vechi civilizatii regionale cunoscute si ai celei dintii etape “istorice”, sumerienii au aparut in sudul Mesopotamiei pe la inceputul mileniului al IV-lea i.e.n., cel mai tirziu, venind nu se stie de unde. In orice caz, nu erau autohtoni. Erau o populatie indo-europeana, vorbind o limba aglutinanta, asemanatoare limbii turce vechi. La acea data – sau poate chiar inainte practicau agricultura si cresteau vite (domesticisera oaia, capra si porcul); cunosteau tesutul si olaritul, faceau vase de lut colorate si ornamentate cu figuri umane, de animale si de pasari. In curand vor ajunge sa cunoasca si tehnica topirii si prelucrarii metalelor.
Foloseau inca unelte de piatra, dar faceau si unelte sau alte obiecte de mici dimensiuni din arama. Puneau in mormint alaturi de corpul defunctului diferite obiecte votive, ceea ce dovedeste existenta unui cult al stramosilor, precum si a unor idei vagi despre o presupusa viata dupa moarte.
In perioada proto-sumeriana urmatoare, Uruk, au aparut primele forme de arhitectura monumentala temple si constructii anexe, in primul rand turnul gigantic in trepte numit “zigurat”. Tehnica ceramicei s-a perfectionat ca urmare a inventiei rotii olarului. Din aceasta perioada este documentata si cea mai veche forma de scriere cunoscuta, pictografica (s-au gasit peste 1 500 de pictograme), din care se va dezvolta mai tirziu, prin stilizare si schematizare, scrierea cuneiforma.
In cea de-a treia perioada Djemet-Nasr se organizeaza orasele-cetati, independente si cu o structura economica complexa. Progreseaza olaritul si metalurgia, si incep primele schimburi comerciale cu alte tari. Aparitia acum a carului cu doua roti inseamna o adevarata revolutie in domeniul mijloacelor de transport. Si edificiile civile au acum proportii monumentale (un palat avea aprox. 100 m lungime, 50 m latime si numeroase incaperi). Apare cultul unei zeite-mame, probabil zeita fertilitatii.
Dar tot in acest mileniu al IV-lea i.e.n. au mai aparut chiar inainte de “potop” si primele orase-state, cu teritoriile agricole respective, state independente, administrate de un rege.
Dintre aceste mici centre politice si culturale din Sumer cele mai importante erau: Ur si Uruk (azi Mougheir, respectiv Warka), orase-state care la anumite date controlau toata tara; Eridu si Nippur (azi Abu Shahrein si Niffer), importante ca orase religioase; Umma si Lagas (azi Djoha si Tello). Cel dintii oras-stat care s-a impus a fost Lagas, al carui rege Eannatum s-a eliberat de sub dominatia statului-oras akkadian Kis (azi El Ahymer) pe care apoi 1-a si anexat. Dupa ce a supus pe regii elamiti si ai altor orase-state sumeriene (Ur, Uruk, Eridu, Larsa – azi Sen-kren) Eannatum a ajuns stapinul intregului Surner.
Un moment important in istoria Sumerului 1-a marcat domnia regelui Urukagina (2378-2371 i.e.n. ), care a inceput o serie de reforme tinzand la instaurarea unui regim de ordine si de justitie. Dar in curand Lagas este cucerit de regele orasului-stat Umma, Lugal-zaggisi (2373-2349 i.e.n.) care supune si celelalte state din sud, fondand regatul unit ai Sumerului.
Incep acum conflictele si razboaiele cu statul semit Akkad, care vor duce la declinul politic al Sumerului.
Ai vreo nelămurire?